Presiunea financiară asupra bugetelor gospodăriilor din România determină o parte semnificativă a populației să apeleze la împrumuturi pentru a acoperi cheltuielile de bază. Analiza realizată de MKOR Research indică faptul că persoanele cu venituri reduse sunt cele mai afectate de această tendință. În trimestrul al treilea, 42,5% dintre cei cu venituri mici au făcut datorii pentru a-și susține nevoile curente, evidențiind o vulnerabilitate majoră în fața costurilor de viață.
Există o corelație clară între nivelul veniturilor și necesitatea de a recurge la credite pentru consumul curent. Conform datelor prezentate de Cori Cimpoca, Founder, MKOR Research, în cadrul evenimentului KRUK Summit of Now – TRAIECTORIA FINANCIARĂ A DECIZIILOR, rata de împrumutare scade pe măsură ce venitul crește. În rândul persoanelor cu venituri medii, procentul celor care se împrumută pentru cheltuieli de bază este de 23%, în timp ce pentru grupul cu venituri mari, această cifră scade la 13%.
Capacitatea de plată a populației este sub o presiune extremă, afectând majoritatea cetățenilor. Aproximativ trei din patru români cu vârste cuprinse între 18 și 65 de ani întâmpină dificultăți în a-și acoperi cheltuielile lunare. Acoperirea nevoilor de bază figurează printre primele trei preocupări ale populației. Mulți români consumă integral veniturile lunare, fără a mai avea posibilitatea de a pune bani deoparte, luând decizii financiare în funcție de suma care mai rămâne la finalul lunii.
Situația financiară a cetățenilor a continuat să se deterioreze în perioada recentă. Datele din septembrie arată că 29,6% dintre români susțin că veniturile lor sunt suficiente doar pentru acoperirea cheltuielilor de bază, față de 24,9% în luna iunie. Această creștere de aproape 5 puncte procentuale în doar trei luni este însoțită de un apel la economii sau la împrumuturi. Aproximativ 22% au folosit economiile, iar 22,1% au fost nevoiți să se împrumute pentru a face față cheltuielilor.
Analiza comportamentului financiar trebuie să ia în considerare atât veniturile individuale, cât și pe cele ale întregii gospodării. Cori Cimpoca a subliniat importanța monitorizării cheltuielilor recurente, inclusiv a celor pentru utilități, pentru o înțelegere corectă a situației. În ceea ce privește intențiile de investiții, doar 1% dintre respondenți intenționează să investească în criptoactive, în timp ce 7% iau în calcul alte tipuri de investiții, criptoactivele fiind mai populare în rândul tinerilor.
Contextul economic este marcat de o distribuție a veniturilor care pune sub semnul întrebării stabilitatea financiară a multor cetățeni. Conform datelor de la Ministerul Muncii, peste 50% dintre români trăiesc cu venituri sub 4.000 de lei pe lună. Această realitate macroeconomic reflectă dificultatea mare de a gestiona bugetul lunar fără a recurge la mecanisme de finanțare externă sau la consumarea rezervelor de economii existente.