Deși veniturile populației din România tind să crească, mulți cetățeni nu reușesc să își construiască o bază financiară solidă. Fenomenul de creștere a veniturilor este adesea absorbit rapid de un consum mai ridicat, ceea ce împiedică formarea unor economii sustenabile. Această tendință, care transformă majorările salariale în cheltuieli imediate, afectează capacitatea românilor de a face față unor eventuale urgențe sau de a investi pentru viitorul pe termen lung.
Situația financiară a românilor este marcată de o vulnerabilitate ridicată în fața cheltuielilor neprevăzute. Conform datelor Eurobarometrului privind educația financiară, publicat de Comisia Europeană în 2023, 25% dintre respondenții din România nu dețineau economii pentru situații de urgență. Această cifră este semnificativ mai mare decât media Uniunii Europene, unde rata persoanelor fără astfel de rezerve este de 16%. Doar 23% dintre români au declarat că ar putea acoperi cheltuielile timp de cel puțin șase luni fără venitul principal.
Expertul Raul Putilean, Market Expansion Partner al Finax România, explică faptul că majorările de salariu duc adesea la creșterea așteptărilor pentru un stil de viață mai costisitor. Acest proces include achiziția de locuințe mai bune, mașini mai scumpe, electronice noi sau mese mai frecvente în oraș. Raul Putilean subliniază că, dacă această creștere a consumului devine automată, salariul mai mare nu consolidează situația financiară, ci doar ridică nivelul cheltuielilor, proces cunoscut sub numele de inflație a stilului de viață.
Pentru a gestiona mai bine bugetul, specialiștii recomandă monitorizarea cheltuielilor și identificarea costurilor recurente care nu mai aduc valoare. Un pas esențial este reducerea datoriilor scumpe și stabilirea unui plafon realist pentru consumul zilnic. Raul Putilean recomandă ca o parte din orice creștere salarială să fie transferată automat către economii sau investiții, înainte ca acești bani să fie absorbiți de cheltuielile curente, pentru a asigura o bază economică mai solidă.
O rezervă financiară adecvată ar trebui să acopere între trei și șase luni de cheltuieli esențiale, în funcție de stabilitatea veniturilor și obligațiile familiei. Sumele destinate urgențelor trebuie păstrate în instrumente lichide și cu risc redus. După ce este construit fondul de urgență, sumele pentru obiectivele pe termen lung pot fi direcționate către investiții diversificate, precum acțiuni, obligațiuni sau ETF-uri, în funcție de profilul de risc al fiecărei persoane.
Educația financiară și gestionarea corectă a banilor rămân teme critice în contextul volatilității economice. În perioada recentă, indicatorii macroeconomici au indicat diverse tendințe, precum faptul că leul se află pe un trend de depreciere față de euro. Aceste dinamici ale pieței influențează direct puterea de cumpărare și necesitatea de a menține un control strict asupra bugetului personal pentru a proteja economiile de inflație și de fluctuațiile valutare.