Românii recunosc existența riscurilor financiare, însă aleg să amâne măsurile de protecție necesare. Deși sunt conștienți de impactul pe care o problemă de sănătate, un accident sau pierderea locului de muncă l-ar putea avea asupra bugetului, mulți preferă să prioritizeze cheltuielile imediate. Această tendință indică o discrepanță majoră între percepția pericolului și acțiunile concrete de pregătire pentru situații neprevăzute.
Conform unui studiu realizat de Allianz-Țiriac prin Centrul de Sociologie Urbană și Regională (CURS), șase din zece români nu se simt pregătiți să gestioneze o situație care să afecteze semnificativ bugetul personal în cursul acestui an. Datele arată că 52% dintre respondenți amână constituirea unui fond de urgență, în timp ce 49% lasă pe mai târziu achiziția unor asigurări opționale, precum cele de viață, sănătate, locuință sau călătorie, chiar dacă admit riscurile.
Principalele îngrijorări ale populației sunt legate de creșterea costului vieții, menționată de 59% dintre participanți. Aceasta este urmată de dificultatea de a economisi sau imposibilitatea de a pune bani deoparte, raportată de 48%, și de problemele de sănătate, menționate de 45%. Totodată, 38% sunt preocupați de lipsa siguranței financiare personale, iar 36% se tem de posibila pierdere a veniturilor sau a postului de muncă.
Presiunea cheltuielilor curente domină deciziile financiare ale cetățenilor, pentru 56% dintre ei nevoile imediate au prioritate față de planificarea viitorului. Bugetul este direcționat în principal către alimente, facturi și credite pentru aproape două treimi dintre respondenți, urmate de cheltuieli pentru sănătate și taxe către stat. Deși 48% recunosc că amână deciziile de protecție, doar 22% afirmă că iau măsuri preventive.
Lipsa resurselor financiare este motivul principal pentru amânare, fiind invocată de 63% dintre respondenți. În plus, 51% consideră că aceste decizii nu sunt suficient de urgente, iar 46% preferă să gestioneze problemele doar atunci când acestea apar efectiv. Virgil Șoncutean, CEO Allianz-Țiriac Asigurări, explică faptul că există un decalaj între conștientizarea vulnerabilității și acțiunea propriu-zisă, tinerii fiind afectați de lipsa capitalului, iar generațiile mature de presiunea cheltuielilor mari.
Studiul a fost desfășurat în octombrie 2025 la nivel național, pe un eșantion de 1218 respondenți reprezentativi pentru populația adultă din România. Analiza subliniază dificultatea de a trece de la un comportament reactiv la unul preventiv într-un context economic imprevizibil. Această lipsă de pregătire financiară se aliniază cu alte provocări de sistem, precum vulnerabilitățile în domeniul sănătății publice din țară.