România a înregistrat un sold migrator pozitiv, cu un surplus de 102.249 de persoane, conform datelor recente analizate de Profit.ro. Anul trecut, numărul de imigranți temporari de lungă durată a ajuns la 307.592 de persoane, în timp ce numărul emigranților a fost de 205.343. Această statistică vizează persoanele care își mută reședința obișnuită pentru o perioadă de cel puțin 12 luni, incluzând atât cetățenii români, cât și pe cei străini.
Fenomenul este susținut de o schimbare de paradigmă care a început în anul 2022, când statul român a decis să majoreze capacitatea administrativă de a importa forță de muncă. Plafonul anual pentru lucrători a crescut semnificativ, trecând de la doar 22.000 de persoane în 2018 la 100.000 în 2022, nivel care a fost menținut și în anii următori. În 2024, cererea a depășit capacitatea, cu peste 130.000 de solicitări depuse, deși Inspectoratul General pentru Imigrații a emis peste 106.000 de autorizații de muncă.
Din perspectiva compoziției demografice, datele Eurostat pentru 2024 indică faptul că 64,5% dintre imigranții veniți în România sunt cetățeni români, restul de 35,5% fiind cetățeni străini. Totuși, soldul pozitiv nu se datorează exclusiv revenirii românilor din străinătate, deoarece țara acumulează un flux constant de cetățeni străini. În 2025, datele INS arată că dintre cei 307.592 de imigranți, aproximativ 59%, adică 180.160 de persoane, sunt bărbați, concentrați în grupele de vârstă activă.
Sectorul economic depinde masiv de această forță de muncă externă, în special de recrutarea din Asia. La sfârșitul anului 2024, în România se aflau peste 140.640 de angajați din afara Uniunii Europene, conform Inspectoratului General pentru Imigrații. Cele mai mari numere de angajați non-UE se regăsesc în producție, cu 29.141 de persoane, urmată de construcții, cu 28.538 de lucrători, comerț, cu 20.008 și sectorul HoReCa, care înregistrează 18.844 de angajați.
Originea acestor lucrători este una clară, cu o prezență majoră a cetățenilor din Nepal, Sri Lanka, Turcia și India. Mai mult de 60% din avizele emise în 2024 au fost destinate unor ocupații precum muncitorilor în agricultură, construcții, curățenie sau manipulare de marfă. OECD confirmă această evoluție, menționând că numărul cetățenilor din state terțe cu permis de ședere pentru muncă a crescut de la circa 52.000 în 2022 la peste 100.000 la finalul anului 2024.
Această schimbare a dinamicii migrației reflectă o transformare a rolului României pe piața muncii europeană. Dacă în deceniile trecute țara era caracterizată prin exodul populației către statele membre UE, noile politici de import de forță de muncă din afara Uniunii Europene au creat un nou echilibru demografic, oferind soluții pentru lipsa de personal în sectoarele critice ale economiei naționale.