România se află în grupul țărilor europene unde costurile cu energia reprezintă o povară semnificativă pentru bugetul familiilor. O analiză realizată de Asociația Energia Inteligentă arată că, în țara noastră, Bulgaria și Grecia, între 30% și 40% dintre gospodării cheltuie mai mult de 10% din venitul lor pentru electricitate, gaze, energie termică și combustibili. Această cifră indică faptul că numeroase familii trebuie să își gestioneze resursele cu o precizie extremă.
Situația este și mai critică pentru grupurile de populație cu venituri reduse. În România, precum și în restul statelor din estul și sud-estul Europei, cheltuielile dedicate energiei pot ajunge să reprezinte între 15% și 20% din venitul total al gospodăriei. Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, explică faptul că pragul de 10% este unul inconfortabil, deoarece indică familii care, deși își plătesc facturile, sunt nevoite să sacrifice alte necesități fundamentale, precum hrana, sănătatea sau educația.
Există diferențe regionale majore în întreaga Uniune Europeană în ceea ce privește această presiune financiară. În timp ce în România și Bulgaria proporțiile sunt ridicate, în state precum Spania și Portugalia aproximativ 20-25% dintre gospodării depășesc pragul de 10% din venit. În opuștat, în nordul și vestul Europei, presiunea este mult mai mică, în Finlanda, Danemarca și Luxemburg situându-se la niveluri de doar 5-10% din veniturile alocate energiei.
Factorii care influențează aceste costuri sunt multipli, de la nivelul veniturilor până la eficiența energetică a locuințelor. În Europa Centrală și de Est, multe clădiri construite înainte de 1990 au o eficiență redusă, ceea ce duce la pierderi de căldură și consum ridicat. Dumitru Chisăliță subliniază că, deși statele au introdus măsuri de sprijin și plafonare în perioada crizei energetice din 2022-2023, subvențiile nu reprezintă o soluție structurală, ci doar o metodă de a cumpăra timp.
Riscul de sărăcie sau de excluziune socială este într-o continuă evoluție, putând ajunge la un nivel de 23-25% în următorii ani. Această creștere este alimentată de inflația care depășește creșterea salariilor reale, de volatilitatea prețurilor la energie și de stagnarea productivității europene. Expertul avertizează că o Europă cu o mare parte din populație în risc de sărăcie poate deveni mai fragmentată politic, mai polarizată ideologic și mai vulnerabilă la mișcările populiste sau eurosceptice.
Contextul economic global rămâne instabil, influențând direct prețurile la resurse. În perioada recentă, prețul petrolului a depășit pragul de 102 dolari, generând presiuni asupra costurilor combustibililor. Această volatilitate a piețelor de energie și dependența de combustibili cu prețuri fluctuante contribuie direct la creșterea povării financiare pentru consumatorii finali din Europa, afectând stabilitatea bugetelor gospodăriilor din întreaga regiune.