România ocupă prima poziție în Europa și a doua poziție la nivel mondial în ceea ce privește producția de prune, conform datelor FAO. Totuși, o mare parte din recolta națională este direcționată către industria de distilare, proces prin care se obțin băuturi alcoolice. Mădălina Butac, director general al ICDP Pitești-Mărăcineni, a subliniat că aproape 80% din producția de prune este utilizată în acest mod, limitând oportunitățile de valorificare a fructelor în alte industrii alimentare.
Suprafața cultivată cu prun în România este de aproximativ 67.000 de hectare, ceea ce reprezintă circa 48% din totalul suprafețelor dedicate pomilor fructiferi. Deși datele FAO indică o recoltă de aproximativ 600.000 de tone în 2024, Institutul Național de Statistică (INS) menționează cifre mai mari, de 655.000 de tone pe o suprafață de 83.000 de hectare. Prunele constituie aproximativ 4% din întreaga producție de fructe a țării, o pondere ușor sub media mondială de 5%.
Pentru a îmbunătăți situația fermierilor, Mădălina Butac recomandă direcționarea fructelor către producția de magiun, gem, compot sau prune deshidratate. Ea a menționat că pomicultura a suferit de o fragmentare mare în ultimii ani, fiind formate numeroase ferme mici. În acest context, formarea unor cooperative ar putea ajuta la o mai bună comercializare și valorificare a recoltei, evitând situațiile în care prunele sunt vândute chiar sub prețul de cost.
Schimbările climatice afectează grav calendarul livezilor, deoarece fenofazele au început mult mai devreme decât în trecut. Monitorizarea de la Mărăcineni pe soiul Tuleu Gras arată că înflorirea are loc cu 10 zile mai devreme, ceea ce expune pomii la înghețurile târzii. Ca răspuns, cercetătorii propun soiuri cu înflorire târzie, precum Piteșteanul, sau soiuri rezistente la virusul plum pox (PPV), precum noua selecție Romira, care urmează să fie propusă spre înregistrare la ISTIS.
Pe lângă factorii climatici, sectorul se confruntă cu un deficit de forță de muncă și cu lipsa depozitelor dotate cu atmosferă controlată. Aceste ultimele sunt esențiale pentru păstrarea fructelor și vânzarea lor în perioadele când oferta este scăzută, ceea ce ar permite obținerea unor prețuri mai avantajoase. De asemenea, prunul nu a fost inclus în măsurile de relansare a pomiculturii prin care Ministerul Agriculturii a vizat în principal alte culturi, precum afinul sau alunul.
Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură (ICDP) Pitești-Mărăcineni, fondat în anul 1967, joacă un rol central în dezvoltarea acestui sector. Instituția dispune de cinci laboratoare de cercetare și două baze experimentale dedicate producției de fructe și materialului săditor. Această infrastructură este vitală pentru adaptarea agriculturii românești la noile condiții de mediu și pentru dezvoltarea de soiuri rezistente la boli și variații de temperatură.