România ocupă o poziție îngrijorătoare în ceea ce privește risipa alimentară la nivel european, fiind a patra țară din continent după volumul de mâncare aruncată. Conform raportului anual al ONU, intitulat „Starea securității alimentare și a nutriției în lume”, fiecare locuitor al țării aruncă în medie 130 kg de alimente pe parcursul unui an. Această cifră plasează România înaintea tuturor țărilor vecine, evidențiind o problemă majoră de gestionare a resurselor alimentare la nivel național.
Analiza datelor arată că România are un nivel de risipă mult mai ridicat decât vecinii săi direcți. De exemplu, în Serbia se aruncă 123 kg de alimente pe persoană, în Republica Moldova 101 kg, iar în Ucraina 95 kg. Ungaria registrează 68 kg, Bulgaria 62 kg, în timp ce Spania se află la polul opus, cu aproximativ 39 kg pe locuitor. La nivel european, doar Portugalia, Elveția și Turcia au un volum de risipă mai mare decât cel din România.
La nivel global, situația este comparabilă, media fiind de aproximativ 132 kg de alimente aruncate de fiecare locuator al planetei pe an. Maldive conduce clasamentul mondial cu 260 kg pe persoană, o valoare de două ori mai mare decât media globală. Urmează țări precum Siria, Republica Dominicană, Seychelles, Mexic și Tunisia, unde cantitatea de mâncare irosită depășește pragul de 210 kg pe cap de locuitor. În același timp, peste un miliard de tone de alimente sunt irosite anual la nivelul întregii lumi.
Sursele indică faptul că majoritatea risipei provine din gospodării, care reprezintă 60% din total. Restaurantele și alte unități de servicii alimentare contribuie cu 28%, iar magazinele cu 12%. Totodată, circa 13% din alimentele produse la nivel global se pierd încă din etapa de după recoltare, prin alterare în timpul depozitării, transportului sau procesării, fructele și legumele fiind cele mai afectate categorii. Această pierdere de resurse are o valoare de peste 400 de miliarde de dolari pe an.
Impactul acestui fenomen asupra economiei și mediului este masiv, costând economia globală peste 1 trilion de dolari anual. Risipa alimentară implică și irosirea terenurilor și a energiei folosite la producție, deoarece aproximativ 1,4 miliarde de hectare sunt cultivate pentru alimente care nu sunt consumate niciodată. Această suprafață agricolă este mai mare decât cea a Canadei. În plus, pierderile generează între 8% și 10% din emisiile globale de gaze cu efect de seră, inclusiv metanul eliberat în gropile de gunoi.
Problema risipei alimentare este strâns legată de securitatea alimentară globală, într-un context în care 645 de milioane de oameni suferă de foame. Statisticile arată că aproximativ una din fiecare cinci porții servite în lume ajunge direct la gunoi. Această discrepanță între cantitatea de hrană produsă și cea consumată evidențiază o ineficiență majoră în lanțurile de distribuție și în comportamentul de consum la nivelul gospodăriilor și al unităților comerciale.