România deține prima poziție în Europa în ceea ce privește producția de prune, însă volumul fructelor care ajung în borcane pentru magiun, gem sau compot este relativ scăzut. În anul 2024, recolta totală de prune a fost de aproape 600 de mii de tone, însă o parte masivă din această cantitate este direcționată către procesul de distilare. Statisticile arată că aproximativ 80% din întreaga producție este transformată în țuică, utilizând metode tradiționale de procesare în gospodării.
Procesul de transformare a fructelor în băutură alcoolică implică etape riguroase de la recoltare până la distilare. După ce prunele sunt adunate din livezi, acestea trec printr-o perioadă de fermentare de aproximativ o lună înainte de a fi puse în cazan. Producătorii din Gorj subliniază importanța controlului temperaturii, explicând că dacă se folosesc prea multe lemne, țuica poate lua o culoare roșie și nu mai este potrivită pentru consum. Pentru a evita prinderea boascii pe fundul cazanului, se utilizează un motor care asigură învârtirea conținutului.
Tradiția de a produce țuică este una puternic înrădăcinată în cultura locală, fiind transmisă de la o generație la alta. Sociologii observă că acest obicei reflectă modul în care românii își păstrează tradițiile, mai degrabă decât o problemă de alcoolism. În cadrul interacțiunilor sociale, țuica servește adesea ca un ingredient pentru întâlnirile dintre bărbați. În gospodării, mulți aleg să producă diverse variante, de la compot și dulceață până la magiun, în funcție de preferințe sau nevoi de consum propriu.
Din punct de vedere economic, transformarea fructelor în băuturi alcoolice este considerată de unii experți ca fiind cea mai valoroasă utilizare pentru cei care controlează procesul. Totuși, există și opțiuni care ar putea aduce venituri mai mari producătorilor dacă fructele ar fi transformate în produse cu vânzare pe tot parcursul anului. Produsele precum magiul, gemul sau compotul sunt alternative viabile, la fel și deshidratarea fructelor, care păstrează un conținut ridicat de antioxidanți.
Expertiza tehnică indică faptul că utilizarea diversificată a recoltei ar putea optimiza profitabilitatea sectorului pomiculturii. Mădălina Butac, de la Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Pitești-Mărăcineni, menționează că prunele deshidratate sunt extrem de valoroase datorită nivelului de antioxidanți. În prezent, însă, ponderea uriașă a distilării indică o orientare clară către producția de alcool în detrimentul valorificării fructelor sub formă de conserve sau produse deshidratate pentru piața de larg consum.
România se poziționează constant în topul european al producătorilor de prune, având o capacitate de producție care depășește semnificativ media continentului. Această poziție de lider oferă oportunități economice majore, însă valorificarea prin procese industriale de conservare și deshidratare rămâne o zonă cu potențial de dezvoltare pentru a diversifica utilizarea recoltei anuale.