Datele recente furnizate de Eurostat pentru anul 2025 indică o situație de vulnerabilitate financiară ridicată pentru populația din România. Aproximativ 37,8% dintre cetățeni nu își permit să acopere o cheltuială financiară neprevăzută, un indicator care plasează țara pe poziția a cincea la nivelul Uniunii Europene. Această cifră reflectă capacitatea limitată a unei părți semnificative din societate de a face față unor urgențe economice fără a intra în dificultate.
În ceea ce privește clasamentul european al vulnerabilității, România este urmată de alte state cu indicatori similari, dar rămâne în urma unor țări cu probleme mai grave. Grecia conduce acest ranking, cu peste jumătate din populație, respectiv 50,5%, aflată în această situație, urmată de Letonia cu 43,7%, Bulgaria cu 42,4% și Lituania, unde procentul este de 41,1%. Deși poziția este critică, nivelul de 37,8% din România marchează o îmbunătățire față de perioada anterioară.
Evoluția indicatorilor în România arată o tendință de redresare față de anii trecuți, deși pragul rămâne ridicat. În anul 2019, ponderea persoanelor vulnerabile era de 44%, iar în anul 2024 indicatorul Eurostat menționa țara în grupul statelor critice, cu un prag de peste 40%. Această scădere actuală contrastează cu media Uniunii Europene, care a coborât la 29,2%, semnalând o redresare macroeconomică treptată la nivelul întregului continent după criza financiară globală.
Raportul Eurostat evidențiază și o structură atipică a datoriilor în România, marcată de un paradox între creditele ipotecare și cheltuielile curente. România are cel mai mic nivel de restanțe la credite ipotecare sau chirii din Europa, cu doar 0,4%, deoarece doar 1,5% din populație deține o ipotecă activă. Această cifră este extrem de mică în comparație cu state precum Țările de Jos, unde rata persoanelor cu credite ipotecare atinge recordul de 58,1%.
Problema financiară a românilor se manifestă însă prin dificultatea de a achita facturile de bază și cumpărăturile în rate. Un procent de 15,3% dintre cetățeni înregistrează întârzieri cronice la plata utilităților și a altor cheltuieli lunare, un nivel mult peste media europeană de 9,2%. Documentul oficial subliniază că majoritatea restanțelor raportate în România sunt generate direct de imposibilitatea de a plăti facturile curente necesare pentru întreținerea locuinței.
Monitorizarea acestor indicatori de calitatea vieții este esențială pentru înțelegerea stabilității economice la nivel de cetățean. Eurostat utilizează aceste date pentru a evalua reziliența populațiilor europene în fața șocurilor economice. Evoluția de la vârful negativ de 40% înregistrat în 2012 către nivelurile actuale arată cum fluctuațiile economice, inclusiv perioada pandemiei, influențează direct capacitatea de economisire și de plată a familiilor din întreaga Uniune Europeană.