România depășește media Uniunii Europene în ceea ce privește cantitatea de alimente irosite, conform datelor prezentate de Parlamentul European. În fiecare an, în cadrul Uniunii Europene se pierd aproximativ 60 de milioane de tone de alimente, ceea ce reprezintă echivalentul a circa 130 de kilograme pentru fiecare locuitor. Datele aferente anului 2022 arată că în România acest număr este de 181 de kilograme de deșeuri alimentare pe persoană, situându-ne astfel peste media europeană.
Responsabilitatea principală pentru aceste pierderi aparține sectorului domestic, gospodăriile generând 53% din deșeurile alimentare din întreaga Uniune Europeană. Restul procentelor sunt distribuite între industria de procesare și producție, care contribuie cu 18%, restaurante și servicii alimentare cu 12%, producția primară cu 9% și comerț cu distribuție cu 8%. La nivel european, valoarea alimentelor irosite este estimată la aproximativ 132 de miliarde de euro, fără a include costurile suplimentare pentru colectarea și gestionarea acestor deșeuri.
Expertul în educație financiară Adrian Asoltanie explică faptul că schimbarea obiceiurilor alimentare are un impact major asupra finanțelor personale. El observă o schimbare culturală în România, trecerea de la gătitul acasă cu produse de bază, care permitea consumul aceleiași mâncări timp de două, trei sau patru zile, la preparate diferite în fiecare zi. Acest nou comportament reduce eficiența bugetară, deoarece mâncarea pregătită anterior era o metodă ieftină de a asigura mesele familiei pe termen mai lung.
Un alt factor care crește cheltuielile este comandarea de mâncare prin aplicații sau platforme, unde abundența meniului și ofertele atrag consumatorii spre achiziții excesive. Adrian Asoltanie menționează că, în cazul familiilor cu preferințe diferite, situația devine critică atunci când fiecare membru comandă preparate distincte, cum ar fi burgeri, pizza sau sushi. Această lipsă de coordonare duce la faptul că un procent de 10, 15 sau 20% din mâncare rămâne nemâncat și ajunge direct la gunoi.
Pentru a reduce impactul financiar, specialistul recomandă revenirea la obiceiul de a găti acasă și planificarea meniului săptămânal. Stabilirea unei liste de cumpărături bazate pe un meniu predefinit ajută la evitarea risipei și la organizarea mai bună a bugetului. De asemenea, risipa este alimentată de promoțiile care determină achiziții inutile și de confuzia legată de termenele de pe ambalaje, deoarece până la 10% din risipa anuală poate avea legătură cu înțelegerea greșită a acestor date.
La nivel european, combaterea acestui fenomen devine o obligație prin noile reguli adoptate în 2025. Statele membre trebuie să atingă obiective obligatorii până la 31 decembrie 2030, vizând reducerea cu 10% a deșeurilor din procesarea alimentară și cu 30% a celor provenite din comerț, restaurante și gospodării, raportat la media din perioada 2021-2023. Această reglementare europeană impune o gestionare mult mai strictă a resurselor alimentare în toate sectoarele menționate.