România a devenit lider în Uniunea Europeană în ceea ce privește ritmul de creștere a chiriilor, înregistrând o majorare de 43,5% într-un singur an. Această evoluție este extrem de pronunțată dacă este comparată cu inflația generală a țării, care a fost de 9,5% în aceeași perioadă. Chiar și după ajustarea acestor date cu rata inflației, creșterea prețurilor pentru locuințele închiriate rămâne una masivă, depășind pragul de 30%.
Autoritățile române au atribuit acest salt al prețurilor în principal majorărilor aplicate locuințelor deținute de stat și de administrațiile locale. Totuși, această explicație este contestată de Adriana M. Soaita, cercetătoare la Universitatea din Glasgow, care susține că locuințele publice au o pondere prea mică în fondul locativ național. Conform expertei, chiar și o triplare a chiriilor din sectorul public nu ar putea influența atât de mult indicatorul general de creștere a prețurilor din țară.
O altă cauză probabilă a scumpirilor ar putea fi reprezentată de intrarea pe piață a unor locuințe noi sau a celor care au fost renovate integral. Adriana M. Soaita explică faptul că aceste proprietăți, fiind de o calitate superioară, sunt oferite la prețuri mult mai mari decât media obișnuită. Astfel, tipul de locuințe care intră în circuitul de închirieri poate influența indicatorul național, nu doar prin modificarea contractelor vechi, ci și prin oferta de imobile premium.
Presiunea asupra prețurilor este alimentată de o concurență intensă pentru un număr insuficient de locuințe în orașele europene. Emma Rosser, director de cercetare pentru sectorul rezidențial EMEA la JLL, menționează că acest dezechilibru dintre cerere și ofertă este o problemă generală în Europa, dar devine mult mai vizibilă în zonele unde prețurile cresc cel mai rapid. În Croația, unde chiriile au crescut cu 40,1%, se observă fenomene similare legate de investițiile în proprietăți destinate turismului.
De asemenea, creșterea costurilor creditelor de la anul 2022 a schimbat radical comportamentul consumatorilor de locuințe. Nóra Teller, cercetătoare la Metropolitan Research Institute din Budapesta, explică faptul că persoanele care doreau să cumpere o locuință pentru prima dată au fost împinse spre piața privată de închirieri din cauza dobânzilor mari. În paralel, investitorii tratează tot mai des apartamentele ca pe niște active financiare, ceea ce menține cererea la niveluri ridicate.
Fenomenul de creștere a costurilor de locuire este strâns legat de dinamica pieței imobiliare și de accesul la finanțări bancare. În perioadele cu dobânzi scăzute, cumpărarea unei proprietăți este mai accesibilă, însă tranziția către costuri ridicate ale împrumuturilor forțează mulți cetățeni să rămână în sectorul închirierilor. Această presiune continuă să alimenteze cererea pe piața locuințelor, contribuind la menținerea prețurilor la niveluri ridicate pe termen lung.