România se confruntă cu o provocare economică și socială majoră privind accesul la locuințe, conform datelor prezentate la Affordable Housing Summit Romania 2026. Deși majoritatea cetățenilor dețin proprietăți, o mare parte a populației locuiește în spații supraaglomerate. Reprezentanții Federației Investitorilor și Dezvoltatorilor pentru o Economie Sustenabilă (FIDES) și ai Confederației Patronale Concordia au subliniat necesitatea unui program național de locuire accesibilă pentru a rezolva această situație.
Situația actuală evidențiază un paradox al pieței rezidențiale din țară. În anul 2025, 93,2% dintre români locuiau într-o locuință deținută de gospodărie, însă 40,4% trăiau în locuințe supraaglomerate. Această cifră este semnificativ mai mare decât media Uniunii Europene, care se situează la nivelul de 16,8%. În același timp, doar 7% dintre români stau în chirie, o valoare mult sub pragul de 35% raportat în zona euro.
Costul locuințelor reprezintă o povară financiară extrem de mare pentru salariați. Pentru un apartament de 55 mp cumpărat cu un avans de 15% și un credit pe 25 de ani, rata lunară ar consuma 56,3% din salariul mediu net. După achitarea cheltuielilor de bază, unui salariat i-ar mai rămâne doar 47 de euro pe lună. În acest context, restanțele la rate, chirii sau utilități au crescut de la 9,4% în 2021 la 18,5% în 2025.
Constantin Sebeșanu, președintele FIDES Concordia, a explicat că deținerea unei locuințe nu garantează calitatea vieții, deoarece mulți locuiesc în spații prea mici. El a propus implementarea unor reguli pentru parteneriatele public-private și pentru REIT. Dan Șucu, președintele Confederației Patronale Concordia, a amintit că programul „Prima Casă” a fost un instrument esențial prin care România a reușit să iasă din criza din perioada 2009–2011.
Problema nu este lipsa banilor, ci absența unei strategii de coordonare. Dragoș Pîslaru, ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, a indicat că dificultatea principală constă în lipsa unei strategii pentru sectorul locuirii. De asemenea, Venera Vlad, director asociat în cadrul Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), a menționat că, deși există specialiști și fonduri, lipsesc mecanismele de utilizare eficientă a acestora.
Din punct de vedere al finanțării, politica de coeziune 2021-2027 include investiții de peste 500 milioane de euro destinate locuințelor sociale și accesibile. Totuși, succesul acestor fonduri depinde de pregătirea proiectelor și de existența unor mecanisme de implementare. Participanții la summit au propus crearea unui hub național pentru locuirea accesibilă, care să includă autorități, investitori și dezvoltatori pentru a elimina blocajele administrative.