Sectorul editorial din România se confruntă cu o situație financiară dificilă, fiind marcat de o creștere a taxelor fiscale. Începând cu data de 1 august 2025, sub guvernul Bolojan, cota de TVA aplicată cărților a fost majorată de la 5% la 11%. Această schimbare a făcut parte dintr-un pachet de măsuri fiscale mai amplu adoptat în timpul verii, afectând direct capacitatea de dezvoltare a industriei culturale de la nivel național.
Datele furnizate de Forbes România arată că cele mai importante 101 edituri din țară au înregistrat o cifră de afaceri de 186,2 milioane de euro în anul 2025. Deși această valoare reprezintă o creștere de doar 1,5% față de anul precedent, experții subliniază că această evoluție nu reflectă un consum mai mare de cărți. În realitate, cifra de afaceri este susținută de creșterea prețurilor, care reușește să compenseze volumul scăzut al vânzărilor de exemplare.
Presiunea financiară este accentuată de creșterea costurilor pentru transport, distribuție și hârtie, care reduc spațiul de manevră al editorilor. În acest context, editurile devin mult mai prudente, orientându-se către titluri cu risc comercial redus și succes ușor de anticipat. Această strategie de protejare a bilanțului poate duce, pe termen lung, la o scădere a diversității literaturii, deoarece producătorii vor evita proiectele care necesită timp pentru a găsi public.
Situația este considerată critică și din cauza gestionării lichidităților, deoarece stocurile de cărți se acumulează în depozituri, blocând capitalul. În timp ce industria editorială se luptă cu aceste costuri, Codul Fiscal prevede scutiri de TVA pentru pariuri, loterii și alte forme de jocuri de noroc, care sunt taxate cu doar 4%. Această disparitate fiscală pune în evidență dificultățile prin care trece sectorul cultural în raport cu alte ramuri de activitate economică.
Comparativ cu alte piețe europene, România aplică o taxă de 11%, o cotă care depășește nivelul din alte state. De exemplu, Franța aplică un TVA de 5,5%, Germania de 7%, iar Italia și Spania aplică o cotă de 4%. În contrast, Marea Britanie și Irlanda aplică o cotă zero pentru cărți. Această diferență de fiscalitate reflectă abordările diverse ale statelor europene față de produsele incluse în legislația UE pentru cote reduse.
Nivelul de lectură din România rămâne semnificativ sub media europeană, ceea ce afectează direct viabilitatea pieței. Conform datelor Eurostat din 2022, doar 29,5% dintre românii cu vârsta de cel puțin 16 ani au declarat că au citit cel puțin o carte în ultimele 12 luni, în timp ce media Uniunii Europene este de 52,8%. În Franța, proporția persoanelor care citesc mai mult de 10 cărți pe an este de 19,8%, față de doar 3,1% în România.