Cadrele didactice din România beneficiază de salarii mai mari decât alți angajați cu studii superioare, conform noilor date publicate de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. Raportul „Education at a Glance 2026 - EaG 2026”, lansat marți, evidențiază o situație inversă față de majoritatea țărilor membre. În timp ce în alte state salariile profesorilor din instituțiile publice sunt adesea mai mici, în România există un avantaj salarial pentru personalul didactic la diferite niveluri de învățământ.
Analiza detaliată a raportului OCDE arată că profesorii din învățământul gimnazial și liceal au câștiguri cu 5% mai mari, în medie, comparativ cu alți angajați cu studii superioare. În cazul învățământului preșcolar, diferența este mai mică, însă rămâne pozitivă, cadrele didactice câștigând cu 1% mai mult decât restul angajaților cu studii superioare. Această tendință indică o poziționare specifică a educatorilor români în raport cu piața muncii pentru persoanele cu studii universitare.
În ceea ce privește volumul activității, profesorii români petrec la catedră mai puține ore decât media țărilor OCDE. În învățământul primar, numărul anual tipic de ore de predare este de 692, în timp ce pentru învățământul gimnazial acesta scade la 519 ore. Această structură este similară cu modelul din alte țări, unde profesorii de la nivelurile superioare predau mai puține ore decât cei de la nivelul primar, deși media OCDE pentru învățătorii din ciclul primar este de 770 de ore pe an.
Raportul subliniază, de asemenea, o reprezentare majoritară a femeilor în sistemul de învățământ, cu excepția nivelului universitar. În România, ponderea femeilor în învățământul preșcolar este de 100%, în timp ce în învățământul gimnazial aceasta este de 74%, un nivel care depășește media OCDE de 68%. La nivelul învățământului primar, în anul 2024, femeile au reprezentat 93% din cadrele didactice și 82% din personalul de conducere al școlilor.
Evaluarea obligatorie a cadrelor didactice reprezintă un mecanism utilizat în România pentru asigurarea calității actului educațional. Documentul precizează că România face parte din grupul țărilor care dispun de un astfel de sistem de evaluare la nivelurile preșcolar, primar sau gimnazial. Această practică de monitorizare este utilizată pentru a menține standardele de predare, similar cu inspecțiile școlare care sunt aplicate în 24 dintre cele 28 de țări și economii analizate de organizație.
Contextul educațional din România a fost marcat recent și de alte statistici OCDE, care au indicat faptul că țara se află pe ultimul loc privind rata copiilor de 2 ani înscriși în programe care combină educația cu îngrijirea. De asemenea, procentul copiilor cu vârste între 3 și 6 ani înscriși la grădiniță este inferior mediei OCDE, ceea ce completează imaginea asupra sistemului de învățământ preșcolar.