În anul 2025, aproximativ 23% dintre tinerii din România cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani nu dețin un loc de muncă și nu urmează nicio formă de educație sau pregătire profesională. Această cifră, regăsită în raportul Education at a Glance 2026, indică faptul că ponderea tinerilor din categoria NEET este cu nouă puncte procentuale peste media de 14% înregistrată la nivelul statelor membre OCDE.
Această inactivitate prelungită la începutul parcursului profesional reprezintă o preocupare majoră pentru politicile publice, deoarece poate avea efecte negative de durată asupra veniturilor și a parcursului socio-economic al persoanelor. În România, doar 19% dintre adulții cu vârste între 25 și 64 de ani dețin o calificare universitară, un nivel care este mai puțin de jumătate față de media de 43% de la nivelul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.
În ceea ce privește învățământul liceal sau postliceal, România înregistrează un procent de 56%, o valoare peste media OCDE de 39%. Totuși, datele indică o scădere a calificărilor profesionale de nivel liceal în rândul generațiilor tinere: de la 59% în cazul celor cu vârste între 55 și 64 de ani, la doar 45% pentru segmentul de vârstă între 25 și 34 de ani.
Deși rata șomajului în rândul tinerilor români cu studii superioare a scăzut de la 6% în 2015 la 3% în 2025, nivelul educației influențează semnificativ veniturile. Angajații care au absolvit cel mult un liceu teoretic câștigă cu 11% mai puțin decât media națională, iar pentru cei care nu au terminat liceul, decalajul salarial ajunge la 18%. În România, persoanele cu studii liceale vocaționale au un decalaj salarial mai mic față de medie decât absolvenții de liceu teoretic, spre deosebire de situația de la nivelul OCDE.
Educația determină și accesul la munca de acasă, însă în România aceste procente sunt mult sub media Organizației. Doar 10% dintre angajații cu studii superioare lucrează de acasă, ocazional sau în mod obișnuit, comparativ cu 42% la nivelul OCDE, în timp ce pentru cei cu studii liceale procentul este de doar 2%, față de 18% în media Organizației.
Raportul subliniază importanța calificărilor superioare în contextul unui nivel de educație al populației care a atins un maxim istoric la nivelul statelor membre OCDE în 2025. În timp ce la nivelul Organizației tot mai multe persoane obțin calificări superioare, România rămâne într-o poziție de subperformanță în ceea ce privește ponderea absolvenților universitari în rândul adulților activi.