Fondul Monetar Internațional a publicat noi estimări economice pentru România, conturând un scenariu de deteriorare a indicatorilor macroeconomici. Instituția anticipează o contracție economică în anul 2026, moment în care Produsul Intern Brut va scădea cu 0,5%. Această revizuire este semnificativă, deoarece în prognoza din primăvara anului, FMI anticipa o creștere economică de 0,7% pentru aceeași perioadă, ceea ce reprezintă o scădere de 1,2 puncte procentuale față de așteptările anterioare.
Evoluția economiei românești va fi marcată de o revenire mai lentă decât se preconiza anterior. Pentru anul 2027, FMI estimează o creștere economică de doar 2,2%, o cifră mai mică decât pragul de 2,5% prevăzut în evaluările din primăvară. Deși instituția anticipează revenirea pe traiectoria de creștere după recesiunea din 2026, ritmul relansării va fi mai modest, fiind influențat de presiunile inflaționiste și de existența unor dezechilibre externe care rămân vulnerabilități majore pentru țara noastră.
Inflația reprezintă un alt punct critic în noile prognoze, fiind revizuită în sus pentru ambii ani monitorizați. Pentru anul 2026, FMI estimează o rată medie a inflației de 8,2%, față de nivelul de 7,8% care era anticipat anterior. În ceea ce privește anul 2027, prognoza indică o inflație de 4,1%, deși estimarea anterioară era de 3,9%. Această persistență a prețurilor ridicate va exercita o presiune continuă asupra bugetelor gospodăriilor românești, chiar dacă ritmul scumpirilor ar putea să se tempereze treptat.
Indicatorii sociali și cei financiști arată, de asemenea, semnale de avertizare pentru piața muncii și stabilitatea externă. FMI estimează că rata șomajului va crește la 6,5% în 2026, comparativ cu 6,1% prognozat pentru anul 2025, depășind estimarea anterioară de 6%. În paralel, deficitul de cont curent ar putea ajunge la 7% din PIB în 2026, o valoare cu 0,2 puncte procentuale mai mare decât cea prevăzută anterior, rămânând la nivel de 6,7% în anul 2027.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a subliniat importanța disciplinei fiscale pentru menținerea credibilității României în fața investitorilor și a partenerilor europeni. Acesta a declarat că „Parcursul de consolidare fiscal-bugetară este hotărâtor pentru credibilitatea României. Credibilitatea se dobândește greu și se pierde ușor”. Conform guvernatorului, politicile economice trebuie să fie calibrate și predictibile, deoarece pierderea încrederii poate avea efecte mult mai severe asupra economiei decât variația unui singur indicator economic.
Situația economică actuală se încadrează într-un context de volatilitate a prețurilor, în care rata anuală a inflației a crescut în septembrie la 6,6%. Această evoluție a prețurilor confirmă dificultățile de stabilizare pe care le întâmpină piața internă. În acest cadru, noile previziuni ale FMI subliniază necesitatea unei gestionări riguroase a dezechilibrelor pentru a evita o perioadă prelungită de instabilitate economică și socială.