Sistemul Energetic Național beneficiază în prezent de un aport masiv de la sursele regenerabile, într-un moment în care generarea din sursele clasice este afectată de deficite cronice. Datele furnizate de Transelectrica pentru mijlocul zilei de 14 octombrie 2026 arată că România a înregistrat o producție totală de peste 7.680 MW. Această cantitate depășește semnificativ consumul național, care s-a situat la doar 5.194 MW, permițând țării să devină un exportator net de energie.
Echilibrul energetic este susținut în principal de forțele naturii, vântul și soarele oferind contribuția decisivă pentru stabilitatea sistemului. Producția eoliană a depășit pragul de 2.200 MW, în timp ce parcurile fotovoltaice au generat peste 2.070 MW în timpul zilei. În total, energia verde a reușit să acopere mai mult de jumătate din întreaga producție națională de electricitate, compensând lipsa altor surse de energie.
Situația este critică pentru stâlpii tradiționali ai sistemului, deoarece capacitățile de producție clasice funcționează la niveluri minime sau sunt complet oprite. Producția nucleară a fost de 0 MW, deoarece Centrala de la Cernavodă este oprită, iar sectorul termo pe cărbune a contribuit cu doar 891 MW. Această scădere a producției termice este o consecință directă a procesului de închidere treptată a capacităților de generare care sunt considerate poluante.
Sectorul hidroelectric este, de asemenea, sub presiune din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile care afectează resursele de apă. Producția hidroelectrică a generat doar 1.214 MW, fiind sever afectată de secetă și de debitele scăzute ale Dunării și ale râurilor interioare. Din acest motiv, dependența de vânt și soare a devenit esențială pentru a menține un sold energetic pozitiv și pentru a evita importurile masive de energie.
Chiar dacă producția solară dispare în orele de seară, soldul energetic rămâne echilibrat, spre deosebire de situațiile anterioare când importurile erau de peste 2.000 MW. Ieri, importurile nete au fost de doar puțin peste 300 MW, însă această stare depinde de vânt. Repornirea Centralei Nucleare Cernavodă ar ajuta la reechilibrarea mixului, dar debitele Dunării de 1.300 mc sunt insuficiente pentru necesarul de 1.500-1.600 mc pentru un reactor.
Contextul energetic actual se înscrie într-un cadru de presiune economică, având în vedere că România are cea mai scumpă electricitate raportată la puterea de cumpărare în Europa. Această realitate, combinată cu indisponibilitatea capacităților de producție în bandă, indică faptul că starea de alertă energetică se va menține pe parcursul întregii luni de octombrie.