Sari la conținut
Ultima oră Franța mobilizează armata pentru a contracara noile proteste violente și jafurile din marile orașe
Află Știrile
Economie

Producătorii români trec la modelul de ecosisteme pentru a proteja valoarea produselor artizanale

Antreprenorii locali își extind activitățile de la producția de materie primă la procesare și distribuție pentru a combate inflația și costurile ridicate.

3 min citire
Producătorii români trec la modelul de ecosisteme pentru a proteja valoarea produselor artizanale
"Intergenerational Batik Making in Trusmi Cirebon - Mother and Daughter Practicing Batik Tulis" by Ahaetulla is licensed under CC BY-SA 4.0. To view a copy of this license, visit https://creativecommons.org/licenses/by-sa/4.0/. | original: h · licență

Producătorii alimentari din România adoptă noi modele de business, trecând de la simpla vânzare de materie primă la construirea unor ecosisteme integrate. Această schimbare de strategie vizează controlul mai multor etape ale lanțului valoric, incluzând producția, procesarea, brandingul și distribuția. Conform unei analize de piață realizate de Artisan Food Market, această evoluție este dictată de presiunea inflației, de creșterea costurilor și de concurența din sectorul alimentar.

Noua abordare funcționează ca o cooperativă integrată, scopul principal fiind păstrarea valorii economice în interiorul ecosistemului local. Prin această metodă, antreprenorii reușesc să salveze locuri de muncă și să reducă exportul de materie primă, orientându-se spre exportul de produse finite. Această tranziție permite transformarea resurselor locale în produse cu o identitate clară și o valoare adăugată mult mai mare pentru economia națională.

Exemple de afaceri care conturează această tendință includ Cooperativa Agricolă Csengo, Safala Organic Farm din Șinteu, Brânzeturi de Hoghilag, Ribon Kiss of Nature, De la Bâlea - Abatorul Câmpulung sau Josef Wines. Acești producători investesc în capacități complementare pentru a reduce dependența de intermediari. Integrarea verticală, care poate implica investiții în depozitare, ambalare sau logistică, permite captarea unei părți mai mari din valoarea finală a produsului oferit consumatorului.

Ciprian Dincă, organizatorul Artisan Food Market, susține că etapa următoare pentru producătorii români este construirea de ecosisteme, nu doar de produse. O fermă, o fabrică de procesare și o rețea de distribuție pot genera o valoare economică mult mai mare decât vânzarea simplă de materie primă. Ciprian Dincă subliniază că această valoare creată poate fi reinvestită direct în România, consolidând astfel piața locală.

Ediția a XIII-a Artisan Food Market va avea loc în perioada 16-18 octombrie, la Biblioteca Națională a României. Evenimentul va reuni de trei ori mai mulți expozanți români față de edițiile trecute și va include o secțiune nouă pentru producători străini. În cadrul acestui târg, Cooperativa Agricolă Csengo, Ribon Kiss of Nature și De la Bâlea - Abatorul Câmpulung vor expune pentru prima dată în București.

Dezvoltarea acestor modele de afaceri artizanale necesită un cadru de reglementare coerent, adaptat nevoilor specifice ale acestor producători. O reglementare dedicată ar putea oferi claritate în definirea și susținerea produselor artizanale românești. În prezent, sectorul artizanal încearcă să navigheze printr-un context economic marcat de presiuni asupra marjelor de profit cauzate de costurile cu energia, transportul și forța de muncă.

Surse

Sursa: Bursa

Tot în Economie