Asociația Producătorilor de Goji din România intenționează să dezvolte o cultură de masă care să poată deveni un motor de export pentru țară. Adrian Nicolae, președinte al Asociației Producătorilor de Goji și fondator al Goji Bio Brașov, a subliniat că piața și cererea pentru aceste fructe sunt deja existente. Totuși, sectorul are nevoie de un canal de desfacere stabil și de o mai bună promovare, atât pe plan intern, cât și la nivel internațional.
În prezent, aproximativ 98% din fructele de goji consumate în Europa provin din Asia. Obiectivul producătorilor locali este de a sparge acest monopol prin oferirea unor produse cu trasabilitate garantată. Adrian Nicolae a explicat că succesul cultivatorilor români depinde de capacitatea de a se face cunoscuți, având în vedere că infrastructura de producție și cererea sunt deja prezentă pe piață, dar lipsesc partenerii necesari pentru o dezvoltare pe scară largă.
Experiența de pe teren arată că această cultură poate fi abordată și de către micii fermieri. Investiția necesară pentru o suprafață de 1.000 mp este estimată între 5.000 și 6.000 de lei, o sumă comparabilă cu alte culturi de arbuști fructiferi. Adrian Nicolae menționează că suprafețe de până la 5.000 mp, gestionate în familie, reprezintă o soluție viabilă pentru cei care doresc să devină investitori în agricultură, cu condiția existenței unei surse de apă și a unei îngrijiri constante.
Pentru a asigura o dezvoltare completă, asociația caută parteneri pentru un proiect integrat care să acopere întregul proces de producție. Acesta vizează de la furnizarea de material săditor certificat până la înființarea unei fabrici de produse finite, cu un accent deosebit pe tehnologia de liofilizare. Proiectul urmărește să consolideze conceptul de „Goji Românesc”, oferind o alternativă locală de înaltă calitate în fața importurilor masive de produse asiatice.
Goji Bio Brașov deține în prezent o pepinieră autorizată și utilizează două soiuri românești de goji, care au fost testate în locații precum Mărăcineni, Băneasa sau Bistrița. Compania a contribuit la înființarea a aproximativ 80-90 de culturi până în anul 2019. Anterior, un centru de colectare situat în apropierea Bucureștiului a comercializat tone de fructe către hipermarketuri, activitate care a fost însă întreruptă de contextul pandemiei.
Agricultura de specialitate în România se confruntă cu provocări legate de adaptarea culturilor la condițiile de sol și climat. De exemplu, succesul unei plantații depinde critic de nivelul de pH al solului, deoarece anumite plante necesită valori specifice pentru a prospera. În contextul global, dezvoltarea unor filiere integrate, care să combine producția agricolă cu procesarea industrială, rămâne un model esențial pentru creșterea valorii adăugate în sectorul agroalimentar național.