Piața muncii din România prezintă în anul 2026 un scenariu complex, marcat de creșteri salariale care nu reușesc să acopere ritmul inflației. Datele furnizate de INS, Eurostat și ANOFM indică faptul că, deși veniturile nominale sunt mai mari, puterea de cumpărare a populației a suferit o scădere. În iulie 2026, câștigul salarial mediu net a ajuns la 5.820 de lei, reprezentând o majorare de 1,5% față de luna iunie, dar insuficientă în fața prețurilor.
Analiza evoluției veniturilor arată că, pe parcursul unui an, salariul mediu net a avansat cu 5,5% față de iulie 2025. Totuși, rata anuală a inflației a fost de 8,16% în aceeași perioadă, ceea ce a dus la o scădere a puterii de cumpărare de aproximativ 2,5%. Serviciile au înregistrat cele mai mari creșteri de preț, cu 11,28% într-un an, urmate de mărfurile nealimentare și alimentele, influențând direct nivelul de trai al angajaților.
Există disparități enorme între sectoarele economice, de la tehnologie la pescuit. Cele mai mari câștiguri au fost în programare și consultanță IT, cu 13.464 de lei net, și în extracția de petrol și gaze, cu 13.140 de lei. La celălalt capăt, în pescuit și acvacultură, media a fost de doar 3.023 de lei, iar în alte activități de servicii, câștigul a fost de 2.986 de lei. Această diferență de peste 10.000 de lei evidențiază segmentarea pieței.
În ceea ce privește costul muncii, România rămâne una dintre cele mai ieftine țări din Uniunea Europeană. În 2025, costul mediu al unei ore de muncă a fost de 13,6 euro, comparativ cu 34,9 euro în media UE și 38,2 euro în zona euro. România ocupă al doilea loc de la capăt, fiind depășită doar de Bulgaria. Deși decalajul se reduce prin creșteri salariale, costul orar românesc reprezintă doar aproximativ 39% din media europeană.
Cererea de forță de muncă este concentrată în zonele cu calificare scăzută. Din cele 34.645 de locuri de muncă disponibile raportate de ANOFM, peste 53,5% sunt destinate persoanelor fără studii sau cu studii primare sau gimnaziale. Cele mai căutate posturi includ conducători auto de transport rutier, manipulanți de mărfuri și curieri. În contrast, doar aproximativ 6% din totalul ofertelor de lucru sunt destinate persoanelor cu studii superioare, precum ingineri sau medici.
Problema structurală este accentuată de scăderea productivității muncii în România. În trimestrul al doilea al anului 2026, productivitatea pe persoană ocupată a scăzut cu 0,8%, poziționând țara printre puținele state membre cu un astfel de recul. Această evoluție negativă, în contrast cu creșterea de 0,9% observată la nivelul Uniunii Europene, afectează capacitatea economiei de a susține creșteri salariale sustenabile fără a pierde competitivitatea pe termen lung.