Piața ciocolatei din România traversează o perioadă de transformări majore, fiind marcată de o discrepanță între valoarea financiară și volumul produselor consumate. Deși piața depășește pragul de 800 de milioane de euro pe an, consumul de ciocolată a înregistrat o scădere de 0,2% în anul 2025 la nivel național. Această evoluție este influențată de o serie de factori economici, precum inflația generalizată și scăderea puterii de cumpărare a populației.
Sectorul ciocolatei artizanale se confruntă cu provocări specifice într-o regiune sensibilă la preț, dar unde cererea pentru experiențe inovatoare rămâne prezentă. Ștefan Negoiță, manager al Chocofashion, observă că clienții sunt dispuși să plătească pentru produse de calitate, dacă acestea oferă un gust aparte și ingrediente premium. Consumatorii nu mai achiziționează doar un produs simplu, ci caută o întreagă experiență, punând întrebări despre originea ingredientelor și despre procesul de producție.
Pe de altă parte, Marinel Bejan, manager al brandului Damarin, subliniază că piața românească este afectată de o combinație de factori economici, sociali, politici și psihologici. El precizează că ciocolata este un ingredient esențial nu doar pentru consumul direct, ci și pentru industria cofetăriei, unde se rulează cele mai mari cantități. Creșterea costurilor de funcționare forțează antreprenorii să optimizeze producția sau să reducă cheltuielile pentru a supraviețui.
Instabilitatea pieței este alimentată și de fluctuațiile extreme ale prețului boabelor de cacao, ingredientul principal al produselor. În prima jumătate a anului 2026, piața mondială de cacao a fost extrem de volatilă, prețul scăzând cu aproximativ 50% față de maximele din 2025 la începutul lunii ianuarie. Această volatilitate, alături de contextul geopolitic actual, complică aprovizionarea și afectează direct prețurile finale pentru consumatorii din România.
Pe lângă factorii de piață, consumul local este presat și de schimbări legislative și fiscale semnificative. Întrucârî creșterea abruptă a cotei de TVA de la 9% la 21%, consumul de ciocolată a fost direct afectat de acest impact fiscal. Această evoluție reflectă o presiune cumulativă asupra bugetelor familiilor, care trebuie să gestioneze simultan creșterile de preț la alimente și modificările de taxare aplicate de stat.
Evoluția consumului de ciocolată în România se încadrează într-un context macroeconomic marcat de ajustări fiscale și de presiuni asupra puterii de cumpărare. În perioada recentă, deciziile privind nivelurile de impozitare și inflația au influențat direct comportamentul de achiziție al populației, afectând nu doar produsele de lux, ci și segmentul de masă al industriei alimentare.