O parte semnificativă a populației vârstnice din România se confruntă cu o presiune financiară majoră, având venituri lunare reduse. În septembrie 2026, peste 2,3 milioane de pensionari au încasat sume mai mici de 2.500 de lei pe lună, conform datelor oficiale. Această realitate economică pune sub semnul întrebării capacitatea acestor persoane de a acoperi cheltuielile de bază, precum alimentele, facturile sau tratamentele medicale necesare.
Conform statisticilor furnizate de CNPP pentru luna septembrie 2026, în țară se aflau 4.572.742 de pensionari. Din acest total, 850.009 persoane beneficiau de indemnizația socială pentru pensionari, cunoscută sub numele de pensie socială, cu un nivel de 1.281 de lei. Analiza indică faptul că 934.092 de beneficiari au încasat pensii între 1.281 și 2.000 de lei, în timp ce alte 526.902 persoane au primit sume cuprinse între 2.000 și 2.500 de lei.
Distribuția pe județe arată că cei mai mulți beneficiari ai indemnizației sociale se regăsesc în Suceava, cu 36.130 de persoane. Alte județe cu un număr ridicat de pensionari cu venituri mici sunt Iași, cu 32.420 de persoane, Dolj, cu 30.271, Maramureș, cu 29.299, și Prahova, cu 28.551 de persoane. În ansamblu, cei 2.311.003 pensionari cu venituri sub pragul de 2.500 de lei reprezintă aproximativ 50,5% din numărul total de beneficiari din România.
Evoluția prețurilor afectează direct puterea de cumpărare a acestor cetățeni, în condițiile în care inflația anuală a ajuns la 6,61% în septembrie 2026. Cele mai mari creșteri de preț au fost înregistrate la serviciile, cu 11,12%, urmate de mărfurile nealimentare, cu 7,06%, și mărfurile alimentare, cu 3%. Deși pensia medie lunară a fost estimată de INS la 2.942 de lei în trimestrul al doilea din 2026, indicele pensiei medii reale a fost de doar 98,1%.
Această situație economică influențează planurile de carieră ale angajaților care se apropie de vârsta de pensionare. Un studiu realizat de SD Worx relevă faptul că 42% dintre angajații români cu vârsta de cel puțin 55 de ani sunt dispuși să continue să lucreze și după atingerea vârstei legale. Această cifră este semnificativ mai mare decât media europeană, care se situează la nivelul de 32%, sugerând o dorință de a menține veniturile prin activitate profesională.
Contextul macroeconomic este marcat de o inflație persistentă care forțează instituțiile financiare să monitorizeze evoluția costurilor de viață. În perioada analizată, prețurile de consum au crescut cu 5,4% în primele nouă luni ale anului. Această tendire ascendentă a costurilor de întreținere și a alimentelor pune o presiune constantă asupra bugetelor de familie, obligând mulți cetățeni să își reevalueze stabilitatea financiară pe termen lung.