Percepția cetățenilor români asupra propriei bunăstări a suferit o deteriorare semnificativă în ultimul an, fiind influențată direct de presiunea exercitată de venituri, prețuri și taxe. Conform celei de-a doua ediții a Barometrului Percepției Bunăstării Românilor, indicele general a scăzut la 6,2 puncte din 10 în anul 2026, față de nivelul de 6,4 puncte înregistrat în 2025. Studiul a fost realizat de IRES pentru ABS – Alianța pentru BunăStare.
Datele transmise de UNSAR indică faptul că 55% dintre respondenți consideră că bunăstarea lor este mai slabă în comparație cu anul precedent, în timp ce doar 16% susțin că aceasta s-a îmbunătățit. Această tendință reflectă o schimbare majoră față de ediția anterioară, când 51% dintre participanți anticipau o creștere a propriei bunăstări. Componenta financiară a înregistrat cea mai puternică scădere, satisfacția față de veniturile personale coborând de la 6,1 la 5,5 puncte.
Pe lângă scăderea satisfacției față de venituri, alte aspecte ale vieții cotidiene au fost afectate negativ în evaluările cetățenilor. Capacitatea de a-și permite o locuință confortabilă a scăzut de la 5,7 la 5,4 puncte, iar percepția asupra oportunităților de dezvoltare profesională la locul de muncă a coborât de la 6,9 la 6,6 puncte. Aproximativ 60% dintre participanți au indicat veniturile reduse, prețurile sau taxele ridicate drept principalele obstacole în calea unei vieți mai bune.
Evaluarea retrospectivă a calității vieții arată o scădere bruscă, cu aproximativ 32% dintre români declarând că situația lor s-a înrăutățit în ultimul an, față de doar 19% în 2025. În același timp, proporția celor care spun că viața lor s-a îmbunătățit a scăzut la 18%, de la 23% anul trecut, în timp ce aproape jumătate dintre respondenți au declarat că starea lor rămâne neschimbată. Componenta financiară a ocupat primul loc în percepția publicului, depășind corupția și lipsa de transparență.
Alexandru Ciuncan, președinte și director general al UNSAR, a subliniat rapiditatea schimbării percepției atunci când apare o presiune sporită asupra siguranței financiare. Acesta a menționat că vulnerabilitatea populației este confirmată de deficitul de protecție, care a ajuns la o medie de 165.400 lei pentru fiecare familie. Deficitul de protecție reprezintă diferența dintre resursele necesare pentru menținerea nivelului de trai în caz de eveniment neprevăzut și resursele de care dispune efectiv o familie.
Barometrul este realizat de IRES pentru ABS – Alianța pentru BunăStare, o platformă colaborativă inițiată de UNSAR care reunește companii, organizații, instituții publice și experți. Această inițiativă urmărește măsurarea factorilor care influențează calitatea vieții în România și monitorizarea evoluției acestora de la un an la altul. Studiul oferă date esențiale despre modul în care stabilitatea financiară facilitează accesul la educație, sănătate și locuințe adecvate.