Sari la conținut
Ultima oră Bucureștiul este inclus în lista orașelor europene în care locuirea este considerată dificilă
Află Știrile
Economie

Paradoxul locuințelor din România: populația trăiește în spații supraaglomerate, deși deține casele

Peste 40% dintre români locuiesc în gospodării supraaglomerate, o rată de două ori mai mare decât media europeană.

3 min citire
Paradoxul locuințelor din România: populația trăiește în spații supraaglomerate, deși deține casele
"Elevator in hotel I stayed at in Palo Alto 2004 (10322250275)" by Robert Ashworth from Bellingham, WA., USA is licensed under CC BY 2.0. To view a copy of this license, visit https://creativecommons.org/licenses/by/2.0/. · original · licență

România se confruntă cu o situație critică privind calitatea locuirii, fiind campioană europeană la capitolul supraaglomerare a gospodăriilor. Datele furnizate de Eurostat și prezentate de Federația Investitorilor și Dezvoltatorilor pentru o Economie Sustenabilă (FIDES) arată că, în anul 2024, aproximativ 40,7% dintre români trăiau în locuințe supraaglomerate. Această cifră este de peste două ori mai mare decât media Uniunii Europene, care se situează la nivelul de 16,9%.

Analiza datelor conturează un paradox major al pieței rezidențiale din țară. Deși România are una dintre cele mai ridicate rate de proprietate asupra locuințelor din Uniunea Europeană, cu aproximativ 94% din populație locuind în spații deținute personal, calitatea vieții este afectată. Această discrepanță indică faptul că, în ciuda proprietății asupra caselor, o proporție semnificativă de cetățeni nu dispune de spațiul necesar pentru locuire.

Problema locuințelor nu este însă uniformă pe teritoriul României, existând diferențe regionale majore. În timp ce marile centre urbane și zonele metropolitane resimt o presiune constantă asupra prețurilor și chiriilor, alte localități suferă din cauza declinului demografic. Conform recensământului din 2021, aproximativ 25% dintre locuințele din România erau neocupate, ceea ce subliniază o distribuție ineficientă a fondului locativ existent.

În acest context, Constantin Sebeșanu, președintele FIDES, susține că țara are nevoie de o abordare integrată și de o strategie coerentă. Această strategie trebuie să fie construită pe realitățile locale, clarificând modul în care se finanțează și se dezvoltă proiectele de locuințe accesibile. Organizația pregătește Romania Affordable Housing Summit 2026 pentru a discuta aceste nevoi cu autoritățile și sectorul privat.

La nivel european, deficitul de locuințe este o problemă structurală ce necesită investiții masive. Comisia Europeană estimează că Uniunea Europeană are nevoie de aproximativ 650.000 de locuințe suplimentare în fiecare an, peste cele 1,6 milioane construite deja. Pentru acoperirea acestui deficit, necesarul de investiții este evaluat la circa 150 de miliarde de euro anual, în timp ce Grupul Băncii Europene de Investiții vizează finanțări de 6 miliarde de euro pentru proiecte sustenabile în 2026.

Evoluția pieței imobiliare din România este strâns legată de capacitatea de finanțare și de accesul la creditare pentru populație. Discuțiile privind locuințele accesibile vizează nu doar construcția de noi unități rezidențiale, ci și utilizarea mai eficientă a spațiilor deja existente. Rezolvarea crizei necesită parteneriate între sectorul public și cel privat pentru a echilibra cererea din orașe cu oferta din zonele cu populație scăzută.

Surse

Sursa: Forbes România

Tot în Economie