Protestele oierilor din Capitală au reconfirmat dificultățile mari cu care se confruntă sectorul agricol din România. Lipsa produselor de sezon cultivate local și prezența masivă a importurilor au devenit subiecte de discuție, fermierii avertizând că românii vor ajunge să consume doar produse cu conținut ridicat de substanțe chimice. Această situație este cauzată de un dezechilibru între nevoile marilor lanțuri de magazine și capacitatea de producție a fermierilor individuali.
Alexander Degisnski, fermier în județul Timiș și președinte al Clubului Fermierilor Români, susține că responsabilitatea pentru numărul redus de produse locale este împărțită între retaileri, fermieri și consumatori. El explică faptul că supermarketurile prioritizează întotdeauna interesul economic, preferând să utilizeze hub-uri logistice externe pentru a asigura necesarul de stocuri. Pentru marile lanțuri de magazine, este mult mai simplu să colecteze produse din centre logistice consolidate decât să gestioneze sute de furnizori mici și dispersați.
O problemă majoră identificată de Alexander Degisnski este individualismul marcat al fermierilor români, care refuză să se asocieze în cooperative eficiente. Un singur producător nu poate oferi nici volumul necesar, nici diversitatea de sortimente solicitată de retaileri. Prin asociere, fermierii ar putea reduce costurile cu personalul, contabilitatea, partea juridică și logistica, precum și necesitatea de a deține linii de ambalare sau hale de refrigerare separate, optimizând astfel transportul și distribuția.
Chiar și în cazul formării unor cooperative, marile lanțuri de retail folosesc poziția lor dominantă în piață pentru a impune prețuri de achiziție foarte mici. Alexander Degisnski menționează că discuțiile de negociere sunt adesea dictate de retaileri sub amenințarea de a renunța la furnizor dacă acesta nu acceptă condițiile impuse. În acest context, producătorii locali se află într-o poziție de vulnerabilitate economică extremă în fața marilor cumpărători.
Consumatorii joacă, de asemenea, un rol crucial prin alegerea de a cumpăra totul de la un singur loc, deși declarativ susțin producătorii locali. Alexander Degisnski observă că instinctul de a cumpăra de la supermarket, din cauza standardizării și a confortului oferit, este mult mai puternic decât dorința de a susține fermierii prin vizite la piață. Dacă oamenii ar opta pentru magazine de proximitate sau băcănii, retailul ar fi forțat să se adapteze pentru a menține profitabilitatea.
În ceea ce privește sprijinul statului, Alexander Degisnski critică modul de distribuție a fondurilor, menționând că multe măsuri au fost subfinanțate sau ineficiente. El a citat programul „Tineri Fermieri” ca un exemplu de investiție cu succes scăzut, unde sute de milioane de euro au fost alocate fără rezultate durabile. De asemenea, a subliniat că multe cooperative existente sunt doar entități de pe hârtie, utilizate ca intermediari pentru accesul la fonduri, fără a aduce valoare adăugată.
Contextul economic și social din România este marcat de o zonă de confort a consumatorilor care preferă stabilitatea supermarketurilor în detrimentul diversității locale. Deși există critici intense pe rețelele sociale precum Facebook sau TikTok, lipsa unei acțiuni practice din partea cetățenilor limitează capacitatea de a schimba modelul actual de distribuție a alimentelor.