Tinerii din generația Z prezintă o discrepanță semnificativă între nivelul de încredere în propriile competențe financiare și rezultatele obținute la evaluările reale. În timp ce acești tineri se declară cei mai siguri pe abilitățile lor, ei înregistrează cele mai slabe scoruri de educație financiară în cadrul testelor efectuate. Această tendință contrastează puternic cu profilul persoanelor mature, care manifestă o abordare diferită față de gestionarea banilor.
La polul opus se află segmentul de vârstă cuprins între 50 și 65 de ani, care obține cele mai bune scoruri la testele de educație financiară. Deși acești adulți de vârstă medie au un nivel de încredere mai scăzut în propriile cunoștințe, performanța lor reală este superioară. Paul Acatrini, Research Director, Sociologist & Managing Partner, Cult Research, a explicat că această diferență a fost identificată prin compararea datelor cu Eurobarometrul privind educația financiară.
În cadrul evenimentului KRUK Summit of Now – TRAIECTORIA FINANCIARĂ A DECIZIILOR, Paul Acatrini a detaliat modul în care au fost măsurate aceste două dimensiuni: încrederea și cunoștințele reale. Analiza a evidențiat că cea mai mare prăpastie între percepție și realitate apare tocmai la nivelul generației Z. Această observație subliniază necesitatea unei evaluări riguroase a competențelor financiare, dincolo de sentimentul subiectiv de siguranță pe care îl posedă tinerii.
Analiza Cult Research a utilizat instrumentul Barometrul României Responsabile pentru a segmenta populația activă în patru categorii distincte. Prima categorie, avangardiștii sociali, reprezintă 25-30% din populația activă și caută stabilitate prin fonduri de pensii private sau venituri pasive. A doua categorie, persoanele centrate pe sine, prioritizează statutul social și consumul vizibil, precum mașinile scumpe sau telefoanele de ultimă generație, comportament întâlnit și la tinerii din generația Z.
Celelalte două categorii identificate sunt spectatorii sociali și deconectații sociali. Spectatorii sunt persoane vulnerabile, preocupate de crize politice, dar fără un plan financiar pentru viitor. Deconectații sociali au venituri foarte mici și educație financiară redusă, considerând că nivelul actual de câștiguri nu le permite să economisească. Acești indivizi întâmpină dificultăți în a proiecta un viitor financiar mai bun, inclusiv în perioada de după pensionare.
Gestionarea corectă a resurselor financiare rămâne o provocare majoră pentru o mare parte din populația din România. În contextul actual, lipsa unui plan de rezervă poate pune în dificultate bugetele casnicilor la orice cheltuială neprevăzută. Această vulnerabilitate economică este accentuată de nivelul de educație financiară și de modul în care diferite grupuri sociale își planifică economiile pentru viitorul pe termen lung.