Combinatul siderurgic din Hunedoara, care și-a încetat activitatea în septembrie 2025, trece printr-o etapă de curățare și întreținere a platformei industriale. După ce a fost preluat de compania UMB Steel, complexul se confruntă cu lucrări de ecologizare pentru a elimina vegetația care a acoperit zonele din jurul secțiilor. În prezent, aproximativ 80 de persoane lucrează pe platformă, însă sute de alte persoane au depus deja CV-uri în speranța reluării producției.
Decizia de închidere a fost luată de fostul proprietar, ArcelorMittal, din cauza dificultăților de a rămâne competitivă pe piețele internaționale și europene. Compania a menționat că prețurile ridicate la energia electrică și presiunea importurilor la prețuri scăzute din afara Uniunii Europene au făcut imposibilă continuarea activității. În momentul închiderii, în uzină mai lucrau circa 500 de salariați, mulți dintre aceștia fiind deja pensionari sau în pragul pensionării.
Tranzacția de vânzare a activelor către UMB Steel S.R.L. a fost finalizată în aprilie 2026, după ce a fost aprobată în februarie de către Adunarea Generală Extraordinară a Acționarilor. Valoarea totală a tranzacției a fost de 12,5 milioane de euro, la care s-a adăugat TVA. Achiziția a inclus aproximativ 1.060.000 mp de teren în perimetrul industrial, 494.000 mp de teren în afara acestuia și 928.000 mp reprezentați de halda de zgură.
Pe lângă curățarea terenurilor, activitatea continuă și pe halda de zgură de pe Dealul Buituri, un activ de peste 90 de hectare. Această haldă a fost utilizată încă din 1965 pentru recuperarea fierului și a zgurii deferizate, material folosit în construcții. În anii precedenți, stațiile de pe haldă procesau peste 12.000 de tone de material pe zi, generând anual circa 45.000-50.000 de tone de fier și peste două milioane de tone de zgură.
Liderul Sindicatului „Siderurgistul”, Mircea Bodrean, a declarat că majoritatea celor care lucrează acum sunt foști angajați ai combinatului. Acesta a explicat că s-au făcut intervenții punctuale pentru reducerea consumurilor și menținerea instalațiilor în stare funcțională, deși producția nu a fost reluată. Totuși, prețul energiei electrice și al gazelor rămâne o barieră majoră, deoarece costurile de producție ar putea depăși prețul de vânzare al oțelului.
Istoria siderurgică a orașului Hunedoara este una îndelungată, cu primele furnale fiind inaugurate încă din anul 1884. Complexul a cunoscut perioade de extindere masivă, în anii '60, când capacitatea de producție a ajuns la milioane de tone de oțel anual. După o serie de restructurări și privatizări, numărul angajaților a scăzut drastic de la 20.000 de persoane în 1991 la doar câteva sute în perioada recentă.