Clubul de fotbal Rapid București a pierdut definitiv procesul împotriva societății olandeze Trendyol B.V., care operează platforma de comerț electronic Trendyol. Litigiul, început în aprilie 2025, a vizat comercializarea unor produse care foloseau sigla clubului fără autorizație. Deși în primă instanță Tribunalul București oferise dreptate echipei giuleștene, Curtea de Apel a schimbat integral soluția, protejând responsabilitatea limitată a platformei internaționale în fața comercianților independenți.
Conflictul juridic a pornit de la identificarea unor articole de îmbrăcăminte, precum tricouri sau hanorace, care purtau emblema Rapidului pe marketplace. Clubul, care deține drepturile asupra mărcii figurative din 2018, a solicitat eliminarea produselor și a optat pentru procedura ordonanței președințiale pentru măsuri urgente. Rapid a argumentat că utilizarea neautorizată a simbolurilor îi afectează valoarea comercială, însă platforma a reacționat rapid, eliminând produsele reclamate chiar înainte de deschiderea procesului.
Curtea de Apel a motivat decizia prin aplicarea Regulamentului european 2022/2065, cunoscut sub numele de Digital Services Act (DSA). Judecătorii au stabilit că Trendyol B.V. acționează ca furnizor de servicii intermediare, nu ca vânzător direct al produselor de la comerciantul 442sportswear. Conform legislației, operatorii marketplace-urilor nu pot fi obligați la o monitorizare generală și permanentă a tuturor ofertelor pentru a identifica eventualele încălcări ale proprietății intelectuale, decât dacă sunt notificați concret.
Pe platforma Trendyol au fost identificate diverse produse cu tematică sportivă, inclusiv huse de telefon pentru Steaua București sau articole cu simbolurile Dinamo și Universitatea Craiova. Multe dintre aceste produse sunt comercializate de firme românești de mici dimensiuni, cu sedii în București, Iași sau Popești-Leordeni. Aceste entități realizează cifre de afaceri modeste, de la câteva mii până la zeci de mii de euro, oferind accesorii personalizate prin tehnologii precum DTF.
Pentru cluburile din România, simbolurile precum logo-urile sau culorile reprezintă active comerciale esențiale pentru generarea de venituri. Rapid București, controlat de Dan Șucu, utilizează un model de licențiere prin care partenerii plătesc, de exemplu, 10% din vânzările nete ale produselor oficiale. Această strategie transformă identitatea sportivă într-o sursă de profit, protejând în același timp imaginea clubului prin contracte stricte de utilizare a mărcii.
În contextul actual, protecția proprietății intelectuale rămâne un subiect complex în comerțul electronic, unde distincția dintre produsele licențiate și cele neoficiale este crucială. Deși platformele beneficiază de un regim de răspundere limitată sub DSA, ele rămân obligate să intervină prompt la semnalarea conținutului ilegal. Această hotărâre subliniază responsabilitatea directă a vânzătorilor de a deține drepturi legale pentru orice emblemă utilizată comercial.