Inflația oficială și cea resimțită de cetățeni reprezintă două realități distincte, cauzate de structura cheltuielilor fiecărei gospodării și de modul în care oamenii procesează informația. Conform unei analize independente realizate de psihologul Bogdan Stoian, diferența apare deoarece coșul de cumpărături utilizat în statistici nu coincide întotdeauna cu produsele achiziționate lunar de fiecare individ. Fiecare familie alocă sume diferite pentru alimente, combustibil, facturi, medicamente sau rate, ceea ce modifică impactul scumpirilor asupra bugetului propriu.
Un factor determinant este frecvența achizițiilor, deoarece produsele cumpărate constant au o influență mult mai mare asupra percepției de scumpire. Articole precum pâinea, laptele, cafeaua sau benzina pot genera un impact psihologic mai puternic decât produsele cumpărate rar, chiar dacă toate acestea sunt incluse în calculul statistic oficial. Astfel, dacă produsele de bază se scumpesc peste medie, senzația de inflație personală va fi justificată de realitatea consumului cotidian al acelei persoane.
Bogdan Stoian explică faptul că memoria economică funcționează ca un fel de „album al scumpirilor”, reținând mult mai ușor momentele de creștere a prețurilor. O creștere a costului unui produs cumpărat frecvent rămâne fixată în memorie mai puternic decât o eventuală scădere ulterioară a prețului. De asemenea, oamenii folosesc valori considerate repere din trecut pentru a compara prețurile actuale, proces care poate amplifica percepția de scumpire, în special la pensionarii cu venituri sub medie.
Analiza subliniază că evaluarea consumatorilor este adesea incompletă, deoarece aceștia pot compara prețul actual cu cel din trecut fără a lua în calcul evoluția veniturilor sau puterea de cumpărare. Două persoane cu bugete și obiceiuri diferite pot avea percepții total diferite asupra aceleiași rate oficiale de inflație. Pentru o evaluare mai corectă, expertul recomandă monitorizarea categoriilor principale de cheltuieli timp de două-trei luni, pentru a separa percepția subiectivă de evoluția efectivă a costurilor.
Teama de viitoare scumpiri poate declanșa reacții precum achiziții accelerate, reducerea bruscă a cheltuielilor sau creșterea economisirii. Bogdan Stoian menționează că, în perioadele cu inflație ridicată, nu trebuie spus oamenilor că ceea ce simt este fals, deoarece pentru unii scumpirea vieții este într-adevăr mai mare decât media. Înțelegerea modului în care creierul selectează și compară prețurile este esențială pentru luarea unor decizii financiare mai raționale.
Contextul economic actual este marcat de o perioadă de tensiune pe piețele din România, unde Bursa de Valori a înregistrat scăderi, iar randamentul obligațiunilor pe 10 ani a atins maximul ultimului an. Aceste fluctuații de pe piața financiară se adaugă la presiunea economică resimțită de către cetățeni, care trebuie să gestioneze atât volatilitatea prețurilor de consum, cât și incertitudinea macroeconomică generală.