România se confruntă cu o perioadă de instabilitate economică și politică extremă, în care efectele conflictului de la graniță se suprapun peste disputele interne și presiunile asupra nivelului de trai, a avertizat miercuri Daniel Dăianu. Președintele Consiliului Fiscal a subliniat că țara traversează turbulențe fără precedent, comparând situația actuală cu un „război civil” și un „El Nino economic”. Aceste fenomene afectează capacitatea de stabilitate a economiei naționale în contextul incertitudinii globale.
Daniel Dăianu a vorbit la lansarea celei de-a doua ediții a Indexului Sentimentului Economic NewMoney.ro – INSCOP, organizat la Academia de Studii Economice din București. Economistul a menționat că există un risc real ca beneficiile unei corecții bugetare să fie anulate de evoluțiile de pe plan internațional. El a subliniat necesitatea lucidității din partea politicienilor și a unui Guvern cu puteri depline pentru a gestiona aceste crize. Conform lui Dăianu, viteza de corecție va determina dacă câștigurile economice vor fi păstrate sau consumate de factorii externi.
Analiza indicatorilor economici arată că populația rămâne profund pesimistă, deși au apărut mici schimbări în comportamentul de consum. Indexul Sentimentului Economic a urcat ușor de la -39,5 puncte în iunie la -38,1 puncte în septembrie, pe o scală de la -100 la +100. Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research, a explicat că această evoluție indică o normalizare a incertitudinii, deoarece oamenii încep să își adapteze deciziile la ideea că dificultățile vor continua. Totuși, climatul general de încredere rămâne în zona negativă.
Inflația reprezintă principalul motiv pentru care românii rămân sceptici cu privire la viitorul economic. Datele arată că 86,1% dintre respondenți cred că prețurile vor crește în următoarele șase luni, o creștere față de 84,5% raportat în iunie. Doar 4,3% dintre cei chestionați anticipează o scădere a prețurilor. De asemenea, veniturile sunt o sursă de presiune, deoarece 42,3% dintre oameni au raportat o diminuare a veniturilor în ultimele 12 luni, în timp ce doar 12,2% au declarat o creștere a acestora.
În ciuda pesimismului, se observă o creștere a intențiilor de economisire și de achiziții importante. Proporția celor care vor cumpăra euro a urcat de la 17% la 24,1%, iar interesul pentru depozitele bancare în lei a crescut de la 20,6% la 27,4%. Interesul pentru titlurile de stat a urcat de la 5,2% la 7,3%. Totodată, 15,4% dintre respondenți intenționează să cumpere o mașină în următoarele șase luni, față de 9,5% în iunie, iar 34,1% plănuiesc achiziții de electrocasnice sau mobilier.
Contextul geopolitic rămâne unul tensionat, cu implicații directe asupra securității și stabilității economice regionale. În timp ce Kremlinul susține că poziția sa pentru negocieri rămâne neschimbată, discuțiile internaționale despre conflictele de la granița României continuă să influențeze percepția asupra riscurilor. Aceste dinamici externe, împreună cu politicile băncilor centrale de a înăspți condițiile monetare, contribuie la complexitatea mediului în care trebuie să opereze economia românească în perioada următoare.