Sistemul fiscal românesc impune rețineri semnificative asupra veniturilor pensionarilor care depășesc anumite praguri stabilite de lege. În prezent, persoanele care încasează pensii de peste 3.000 de lei plătesc un impozit de 10% pentru suma care depășește acest plafon neimpozabil. Din august 2025, la aceste rețineri se adaugă și contribuția la sănătate de 10%, aplicată tot asupra părții care trece pragul de 3.000 de lei.
Pentru a înțelege impactul financiar, un pensionar cu o pensie brută de 4.000 de lei va plăti CASS de 100 de lei, calculată pe cei 1.000 de lei de peste prag. Din această sumă se scade plafonul și contribuția la sănătate, rămânând 900 de lei asupra cărora se aplică impozitul de 10%, adică 90 de lei. În final, după reținerile totale de 190 de lei, suma netă primită de pensionar este de 3.810 lei.
Avocatul Nicolae Enciu explică faptul că, din punct de vedere juridic, impozitarea nu reprezintă o anomalie, deoarece pensia este considerată venit în Codul fiscal. Totuși, el subliniază că statutul special al acestui venit a fost recunoscut prin majorarea plafonului neimpozabil de la 2.000 la 3.000 de lei, o măsură introdusă prin Legea nr. 244/2024 începând cu octombrie 2024. Problema principală nu este impozitul în sine, ci cumulul de factori care afectează veniturile.
Presiunea financiară este accentuată de faptul că impozitul de 10%, contribuția la sănătate și lipsa indexării pensiilor se aplică simultan. Nicolae Enciu menționează că pensiile nu au fost indexate nici în 2025, nici în 2026, în timp ce prețurile au continuat să crească. Această situație pune pensionarii într-o poziție vulnerabilă, deoarece, spre deosebire de salariați, aceștia nu au nicio modalitate de a-și mări venitul prin schimbarea locului de muncă sau prin negocierea unui salariu.
Avocatul propune o schimbare de paradigmă în modul în care statul gestionează aceste venituri pentru a asigura o politică fiscală echilibrată. El susține că pensia contributivă ar trebui tratată ca pe un drept câștigat prin munca depusă, nu ca pe o simplă sursă de colectare a veniturilor pentru bugetul de stat. Argumentul statului privind necesitatea fondurilor este valid, însă impactul asupra celor care au plătit contribuții o viață întreagă este extrem de dur.
În sistemul de protecție socială, pensiile reprezintă transferuri de venituri de la muncitorii activi către cei care au ieșit din forța de muncă. Acestea sunt finanțate prin contribuțiile sociale de la salariu, fiind esențiale pentru menținerea stabilității economice a persoanelor vârstnice. Reglementările fiscale privind plafonul neimpozabil și contribuțiile de sănătate sunt instrumente prin care statul încearcă să echilibreze bugetul public și veniturile interne.