Românii au manifestat o dorință crescută de a călători în străinătate în ultimul deceniu, investind sume tot mai mari în experiențe europene. Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică (INS), cheltuielile pentru vacanțele în afara țării au crescut de la aproximativ 1,8 miliarde de euro în 2015, la peste 10 miliarde de euro în 2025. Această evoluție reprezintă o creștere de peste 455% într-un interval de doar zece ani.
Totuși, contextul economic din anul 2026 aduce dificultăți majore atât pentru industria turismului, cât și pentru consumatori. Datele Eurostat indică faptul că peste 60% dintre românii cu vârsta de peste 16 ani nu își permit o săptămână de vacanță în afara țării, un procent care este cel mai ridicat din Uniunea Europeană. Această situație pune presiune pe bugetele familiilor care încearcă să mențină stilul de viață de călătorii.
Adrian Mitroi, profesor de finanțe comportamentale la Academia de Studii Economice din București, recomandă o metodă concretă de gestionare a bugetului. El susține că prima recomandare pentru economisire este de 10% din venituri, explicând că, dacă o persoană poate economisi mai mult, înseamnă că are posibilitatea de a aloca sume mai mari și pentru plăceri. Totuși, profesorul observă că mulți români nu aplică această teorie economică corect.
În loc să economisească preventiv, mulți cetățeni ajung să sacrifice nevoi fundamentale pentru a finanța concediile. Adrian Mitroi menționează că românii sunt dispuși să renunțe la gadget-uri, haine sau chiar la o alimentație de calitate pentru a pleca în străinătate. Aceștia aleg adesea produse mai ieftine, reduc consumul de mâncare și băuturi în oraș și organizează mini-petreceri acasă pentru a economisi bani pentru călătorii.
Costurile transportului vor continua să fie o provocare din cauza prețurilor ridicate la combustibil. Conflictul din Orientul Mijlociu a dus la creșterea prețului kerosenului, ceea ce se reflectă în tarifele mai mari ale companiilor aeriene. Michael O’Leary, CEO Ryanair, a declarat că companiile nu pot supraviețui fără a transfera aceste costuri ale combustibilului către clienți. În acest context, Adrian Mitroi avertizează că prețul kerosenului este de trei ori mai mare și va rămâne la niveluri ridicate.
O altă presiune care influențează deciziile de călătorie este cea socială, alimentată de platformele digitale precum Instagram sau TikTok. Vacanțele au devenit un simbol al succesului personal, fiind validate prin postarea de imagini cu destinații „instagramabile”. Adrian Mitroi explică faptul că experiențele sunt acum un indicator al emancipării, fiind mai importante decât posesia de bunuri materiale, ceea ce îi determină pe oameni să bifeze cât mai multe destinații.
Contextul economic actual este marcat de o volatilitate a prețurilor care afectează diverse sectoare de activitate. În timp ce industria turismului se confruntă cu costuri mari la transport, alte domenii resimt presiunile inflaționiste. În România, aceste schimbări de costuri sunt vizibile și în alte ramuri ale economiei, influențând modul în care cetățenii își gestionează resursele pentru nevoi de bază sau pentru divertisment.