Consumul de energie electrică din România a înregistrat o scădere de 11,3% în perioada cuprinsă între 1 ianuarie și 31 august 2026, conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică (INS). Această diminuare a cererii din partea populației este mult mai accentuată decât media națională, care a indicat o reducere totală a consumului de electricitate cu 4%. În acest interval de opt luni, consumul final de energie electrică a ajuns la un nivel de 32,023 miliarde kWh.
Analiza detaliată a indicatorilor relevă faptul că sectorul iluminatului public a cunoscut cea mai mare scădere, înregistrând un recul de 14,2%. În ceea ce privește gospodăriile, scăderea de 11,3% confirmă o schimbare majoră în modul în care cetățenii utilizează energia. Pe de altă parte, activitățile economice au fost mult mai puțin afectate de această tendință, consumul final de energie electrică în economie scăzând cu doar 1,6%. INS nu a oferit explicații specifice pentru aceste variații.
În ciuda scăderii consumului, producția totală de energie electrică din țară a cunoscut o creștere, ajungând la 34,342 miliarde kWh, ceea ce reprezintă cu 1,022 miliarde kWh mai mult față de perioada similară din 2025. Structura producției a fost însă foarte diversă. În timp ce producția termocentralelor a scăzut cu 5,1%, ajungând la 10,338 miliarde kWh, și cea a centralelor nuclearoelectrice a scăzut cu 21,5%, la 5,558 miliarde kWh, alte surse au performanțe pozitive. Hidrocentralele au produs 9,174 miliarde kWh, în creștere cu 13,5%.
Sectorul energiei regenerabile a oferit contribuții semnificative la nivelul producției naționale în acest an. Instalațiile fotovoltaice, care includ și unitățile deținute de prosumatori, au generat 5,168 miliarde kWh, o creștere de 1,674 miliarde kWh față de primele opt luni ale anului trecut. De asemenea, producția centralelor eoliene a crescut, atingând 4,103 miliarde kWh, ceea ce înseamnă cu 338,2 milioane kWh peste nivelul înregistrat anterior. Aceste date subliniază o tranziție în mixul energetic de producție.
Comerțul cu energia electrică a evidențiat un dezechilibru între fluxurile de ieșire și cele de intrare în țară. Exporturile de energie electrică au crescut la 10,514 miliarde kWh, cu un avans de 1,161 miliarde kWh față de 2025, însă importurile au rămas la un nivel superior, de 11,823 miliarde kWh. Rezultatul este o diferență de aproximativ 1,309 miliarde kWh în defavoarea exporturilor. Importurile au scăzut însă cu 800,4 milioane kWh față de perioada precedentă, în contextul unei producții interne care a scăzut cu 4,2%.
Evoluția consumului de energie electrică în România este strâns legată de dinamica prețurilor și a resurselor de energie primară. În perioada analizată, resursele de energie primară au scăzut cu 6,3%, ajungând la 20,938 milioane tone echivalent petrol. Această scădere a resurselor primare coincide cu o perioadă în care prețurile la combustibili, precum motorina, au cunoscut presiuni la creștere, influențând indirect și comportamentul de consum al populației și al companiilor din economie.