Bugetul de 100.000 de euro permite achiziționarea unor suprafețe locative foarte diferite în funcție de localitatea aleasă din România. În Cluj-Napoca, această sumă este suficientă pentru un apartament de aproximativ 37 de metri pătrați, în timp ce în Piatra-Neamț, cumpărătorii pot obține o proprietate de 76 de metri pătrați. Diferențele de preț sunt vizibile și în alte orașe, precum Brașov, unde se pot cumpăra 47 de metri pătrați, sau în Timișoara, unde suprafața este de 52 de metri pătrați.
Cluj-Napoca ocupă primul loc în clasamentul celor mai scumpe orașe, având un preț median de 3.017 euro pe metru pătrat util. Pe locul al doilea se află Sectorul 1 din București, cu un preț de 2.718 euro pe metru pătrat. În București, cu aceeași sumă de 100.000 de euro, în Sectorul 1 se pot cumpăra 44 de metri pătrați, în timp ce în Sectorul 3 suprafața disponibilă crește la 48 de metri pătrați. În Timișoara, Sibiu și Sectorul 2 din București, un astfel de buget oferă 52 de metri pătrați.
Analiza tranzacțiilor din primul semestru arată că în orașele mai mici, puterea de cumpărare este mult mai mare. În Pitești, 100.000 de euro acoperă un apartament de 65 de metri pătrați, iar în Bacău suprafața este de 71 de metri pătrați. În Iași și Oradea, cumpărătorii pot achiziționa aproximativ 50 de metri pătrați. La polul opus, orașe precum Zalău și Brăila au prețuri mediane mult mai mici, în Zalău metrul pătrat util costând 1.033 de euro, iar în Brăila 1.040 de euro.
Studiul evidențiază și faptul că localitățile din jurul marilor centre urbane pot avea prețuri mai mari decât orașele principale. De exemplu, în Șelimbăr, lângă Sibiu, prețul median este de 1.923 euro pe metru pătrat, depășind valoarea de 1.845 euro din Sibiu. O situație similară este observată în Popești-Leordeni, unde metrul pătrat ajunge la 2.027 euro, peste prețul de 1.917 euro din Sectorul 4 din București. În schimb, lângă Cluj-Napoca, în localitățile Florești, Apahida sau Baciu, prețurile sunt semnificativ mai mici decât în centrul orașului.
Tranzacțiile imobiliare sunt dominate de apartamentele cu două camere în majoritatea orașelor analizate. De asemenea, se observă o diferență în vechimea locuințelor, în Sectorul 5 din București, 41% dintre apartamente au fost construite în perioada 2021–2026. La nivel județean, Ilfov și Timiș au peste 50% din proprietăți construite în această perioadă, urmate de Iași cu 30,7% și Brașov cu 29%. Autorii studiului precizează că o pondere mai mare de locuințe noi nu garantează automat prețuri mai ridicate.
La nivel național, mediana prețului de tranzacționare a apartamentelor a scăzut de la aproximativ 1.702 euro pe metru pătrat util în primul trimestru, la 1.645 euro în al doilea trimestru din 2026. Această scădere este atribuită în principal schimbării tipurilor de proprietăți care au fost tranzacționate în această perioadă. Pentru locuințele care au rămas comparabile, variațiile de preț înregistrate au fost extrem de mici.