Producția de ceapă în România este o activitate extrem de costisitoare, care necesită o tehnologie avansată și resurse semnificative pentru a fi rentabilă. Daniel Ciuhureanu, fermier și membru al Brateșleg Grup, a explicat că o recoltă de aproximativ 50 de tone la hectar este suficientă doar pentru a acoperi cheltuielile efectuate. Pentru a obține un profit real, fermierii trebuie să atingă un nivel de producție de minim 70-80 de tone pe hectar, proces care implică multiple condiții tehnice stricte.
Pentru a atinge aceste performanțe, Daniel Ciuhureanu subliniază că este obligatoriu să existe un teren cu o structură potrivită și un acces constant la apă prin irigații. De asemenea, procesul necesită utilizarea a cel puțin o tonă de îngrășământ pe hectar și dotarea cu utilaje performante, capabile să mărunțească foarte bine terenul. Fără aceste elemente și fără o bază solidă de cunoștințe tehnice, este aproape imposibil să se depășească pragul de rentabilitate stabilit de piață.
Costurile operaționale sunt extrem de mari, ajungând la sume care pot compromite stabilitatea financiară a unei ferme. Daniel Ciuhureanu detaliază faptul că cheltuielile pe hectar sunt de aproximativ 30.000 de lei, cifra crescând până la 50.000 de lei atunci când este inclusă și etapa de recoltare. Din cauza acestor sume uriașe, fermierul a decis să își reducă drastic suprafața cultivată cu această legumă, trecând de la circa 60 de hectare pe an la doar 5-6 hectare.
O problemă majoră care afectează sectorul este lipsa depozitelor adecvate, ceea ce forțează mulți producători să vândă marfa direct de pe câmp. Această practică are loc adesea în perioadele cu ofertă mare, moment în care prețurile tind să scadă drastic. În plus, specializarea în această cultură reprezintă un risc, deoarece România primește marfa de la vecinii Ucraina sau Moldova, ceea ce poate duce la o piață sufocată de importuri dacă logistica nu este gestionată corect.
Pentru a gestiona o fermă specializată, investiția necesară este de peste 2,5 milioane de euro în utilaje și depozite. Daniel Ciuhureanu menționează că o astfel de unitate ar trebui să cultive cel puțin 20-30 de hectare, însă recuperarea investiției ar putea dura între 12 și 13 ani. La aceste dificultate financiare se adaugă birocrația, lipsa personalului calificat pentru proiecte și dificultățile de a accesa fondurile europene sau finanțările bancare.
În prezent, România importă anual ceapă și usturoi în valoare de aproximativ 60 de milioane de euro, conform datelor Institutului Național de Statistică. Această cifră reflectă dependența de produsele externe, în ciuda faptului că ceapa este a treia cea mai consumată legumă din țară, după cartofi și roșii. Deși producțiile din estul României au fost favorabile în 2026, provocările economice rămân semnificative pentru producătorii locali.