Gospodăriile din România, Bulgaria și Grecia se confruntă cu o problemă economică majoră, deoarece între 30% și 40% dintre acestea alocă peste 10% din veniturile lor pentru cheltuieli cu energia. Această situație, identificată de Asociația Energia Inteligentă, transformă costurile cu electricitatea, gazele, energia termică și combustibilii dintr-un serviciu obișnuit într-o povară structurală. Dumitru Chisăliță, președintele organizației, subliniază că acest prag de 10% indică o formă de sărăcie care nu este întotdeauna reflectată în statisticile oficiale.
Conform estimărilor prezentate de Dumitru Chisăliță, în cazul familiilor cu venituri reduse, impactul facturilor poate fi și mai sever, ajungând la valori cuprinse între 15% și 20% din bugetul total. Această presiune financiară este accentuată de nivelul scăzut al veniturilor, de ineficiența sistemelor de încălzire și de calitatea slabă a izolării locuințelor. În restul Europei, situația variază considerabil, în timp ce în Spania și Portugalia aproximativ 20-25% dintre gospodării depășesc pragul critic de 10% din venituri.
În contrast, în state precum Finlanda, Danemarca și Luxemburg, proporția de familii afectate scade la nivelul de 5-10%, deși prețurile energiei nu sunt neapărat mai mici. Diferența majoră este dată de veniturile mai mari ale populației, de eficiența energetică a clădirilor și de existența unor sistieme de protecție socială mai bine structurate. În Europa, estimările AEI indică faptul că aproximativ 17-22% dintre gospodării ar depăși pragul de 10%, reprezentând zeci de milioane de familii sub presiune constantă.
Dumitru Chisăliță avertizează că indicatorul oficial al Uniunii Europene privind incapacitatea de a menține locuința încălzită nu surprinde toate realitățile. Există o „sărăcie invizibilă” a clasei medii inferioare, unde familiile își plătesc facturile, dar sunt obligate să renunțe la alte cheltuieli esențiale, precum hrana, sănătatea sau educația. Această presiune pe termen lung poate duce la vulnerabilitate economică și la creșterea tensiunilor sociale în cadrul societății europene.
Subvențiile și schemele de plafonare aplicate în perioada 2022-2023 au oferit doar un moment de răgaz, fără a rezolva cauzele profunde ale problemei. Sărăcia energetică este rezultatul interacțiunii dintre veniturile insuficiente, stocul de locuințe vechi, ineficiente și dependența de combustibili volatili. În Europa Centrală și de Est, multe locuințe construite înainte de 1990 pierd căldura în mod masiv, ceea ce agravează situația financiară a consumatorilor.
Riscul de sărăcie sau de excluziune socială ar putea urca spre pragul de 23-25% în perioada următoare, din cauza inflației și a volatilității prețurilor. O fragmentare politică și o polarizare ideologică pot apărea pe măsură ce populația devine mai vulnerabilă la costul vieții. Această evoluție poate alimenta partidele eurosceptice sau naționaliste, făcând consensul asupra politicilor externe ale Uniunii Europene mult mai dificil de obținut.