O treime dintre cetățenii din România consideră că propria calitate a vieții a suferit o scădere în ultimul an. Această percepție negativă este evidențiată în cea de-a doua ediție a Barometrului Percepției Bunăstării Românilor, un studiu realizat de IRES pentru ABS – Alianța pentru BunăStare. Rezultatele arată o deteriorare generală a stării de bine, reflectând dificultățile economice resimțite de o parte semnificativă din populație.
Indicele general al percepției bunăstării a înregistrat o scădere, ajungând la 6,2 puncte din 10 în anul 2026, comparativ cu pragul de 6,4 puncte raportat în 2025. Schimbarea de optică este vizibilă și în anticipările respondenților: dacă anul trecut 51% dintre aceștia prognozau o creștere a bunăstării, acum 55% afirmă că aceasta este mai slabă. Doar o mică parte, reprezentată de 16% dintre participanți, consideră că situația lor s-a îmbunătățit.
Dimensiunea financiară este zona unde deteriorarea este cea mai vizibilă, cu o scădere a gradului de satisfacție privind veniturile personale de la 6,1 la 5,5 puncte. De asemenea, posibilitatea de a locui într-o locuință confortabilă a scăzut de la 5,7 la 5,4 puncte. Totodată, satisfacția legată de dezvoltarea profesională la locul de muncă a coborât de la 6,9 la 6,6 puncte, subliniind o scădere în diverse arii ale vieții cotidiene.
Obstacolele economice au urcat în prim-plan, depășind alte probleme precum corupția sau lipsa transparenței instituționale. Aproximativ 60% dintre respondenți indică nivelul scăzut al veniturilor și prețurile sau taxele ridicate drept principalele bariere în calea unei vieți mai bune, față de 55% în ediția anterioară. Această creștere a procentajului subliniază faptul că presiunea financiară este factorul dominant care afectează percepția cetățenilor asupra viitorului lor.
În ceea ce privește evoluția personală, aproape 32% dintre români susțin că calitatea vieții lor a scăzut, o cifră mult mai mare decât cel 19% raportat în 2025. În același timp, doar 18% consideră că situația s-a îmbunătățit, în timp ce aproape jumătate dintre respondenți declară că nivelul lor de trai a rămas constant. Această segmentare arată o populație care se simte blocată într-un prag de stabilitate sau în declin.
Aceste date privind dificultățile financiare și presiunea taxelor apar într-un context în care discuțiile politice privind măsurile fiscale sunt constante. Deși anumite declarații oficiale au indicat absența unor creșteri de taxe sau impozite planificate de către Guvern, percepția publică rămâne marcată de costurile ridicate și de nivelul veniturilor, influențând direct indicele de bunăstare raportat de instituțiile de cercetare.