Cele mai mari zece centre comerciale din București, evaluate după suprafața disponibilă, au generat în anul 2025 venituri din chirii de 1,5 miliarde de lei. Această sumă reprezintă o creștere de 5% comparativ cu valorile raportate în anul precedent. Analiza indică un volum de afaceri masiv în cadrul acestor complexe, unde numărul total de magazine depășește pragul de 1.600 de unități comerciale.
Pe baza estimărilor de piață, în care chiria plătită de un retailer constituie între 10% și 20% din vânzările sale, se poate calcula valoarea tranzacțiilor. AFI Cotroceni și Băneasa Shopping City se află în top, fiecare înregistrând vânzări de peste 3 miliarde de lei, ceea ce echivalează cu aproximativ 600 de milioane de euro. Aceste cifre subliniază dominanța acestor două complexe în peisajul comercial al capitalei.
Alte centre comerciale majore din București înregistrează performanțe financiare semnificative, deși mai mici decât liderii clasamentului. Sun Plaza, Mega Mall și Park Lake depășesc pragul de 300 de milioane de euro în vânzări anuale. În același timp, Promenada are încasări ale retailerilor de circa 260 de milioane de euro, în timp ce Colosseum Mall, Grand Arena, Iris Titan și București Mall rămân sub pragul de 150 de milioane de euro anual.
La nivel agregat, se estimează că cele zece malluri din București realizează vânzări totale de aproximativ 3 miliarde de euro pe an. Aceste complexe dispun de o suprafață totală de aproximativ 625.000 de metri pătrați închiriabili. Din acest total, centrul comercial înregistrează un venit mediu pe metru pătrat închiriat de 2.400 de lei anual, ceea ce reprezintă o valoare de aproximativ 38 de euro pe metru pătrat lunar.
Evoluția acestor venituri din chirii reflectă o creștere constantă a activității comerciale în zonele urbane dens populate. Creșterea de 5% raportată pentru anul 2025 arată o tendință de expansiune a veniturilor proprietarilor de spații comerciale. Această dinamică este susținută de volumul mare de tranzacții realizate de cei peste 1.500 de retaileri care operează în cadrul acestor structuri de retail de mari dimensiuni.
Sectorul comercial din România este influențat de multiple variabile macroeconomice care pot afecta puterea de cumpărare a consumatorilor. Deși activitatea mallurilor rămâne robustă, contextul economic general este marcat de discuții privind necesitatea unui nou model de creștere economică. Factori precum costurile cu energia sau fluctuațiile valutare sunt elemente monitorizate constant de către actorii din piața de retail și imobiliare.