Viitoarele pensii ar putea acoperi doar aproximativ jumătate din salariul pe care angajații îl au în momentul pensionării. Această perspectivă este prezentată de Sorin Scorțan, consultant de investiții și fondator al platformei BiblioInvest, în cadrul emisiunii „Cu cifrele pe masă” realizată de Termene.ro. Expertul avertizează că, pentru a menține un nivel de cheltuieli similar cu cel de dinainte de retragere, cetățenii vor trebui să apeleze la propriile resurse financiare.
Conform analizei, dacă un salariat urmează să iasă la pensie în anul 2059 după o carieră completă, prima sa pensie ar putea fi de doar 39,6% din salariul brut de la momentul pensionării. Această cifră este bazată pe un studiu CFA România, citat într-o analiză Termene Business Hub. Fără implementarea Pilonului II, nivelul veniturilor ar rămâne semnificativ sub nivelul actual al salariilor, forțând pensionarii să își reducă cheltuielile.
Impactul contribuțiilor la pensia privată obligatorie poate influența această rată de înlocuire a veniturilor. În prezent, cu o contribuție de 4,75%, rata ar putea urca la 49,5%, în timp ce o majorare a contribuției la 6,75% ar putea duce acest procent la 53,6%. Sorin Scorțan menționează că, în absența acestor mecanisme, mulți oameni se vor confrunta cu scăderi de venituri care îi vor face nefericiți, similar cu situația pensionarilor de astăzi.
Pentru a combate inflația pe termen lung, Sorin Scorțan recomandă investițiile în acțiuni și imobiliare. El subliniază importanța momentului în care o persoană decide să înceapă procesul de economisire pentru viitor. Un calcul simplu ilustrează acest lucru: dacă nu se investește 1 dolar la vârsta de 25 de ani, suma necesară crește exponențial pe măsură ce vârsta avansează, necesitând investiții mult mai mari pentru a obține același rezultat la 65 de ani.
Strategia de investiții depinde direct de disciplina financiară și de pragul de vârstă la care se începe acumularea de capital. Sorin Scorțan explică faptul că, la 35 de ani, este nevoie de 2 dolari, la 45 de ani de 4 dolari, iar la 55 de ani de 8 dolari pentru a ajunge din urmă pe cineva care a început procesul de la 25 de ani. Prin urmare, începerea tardivă a investițiilor impune sume mai mari, depuse regulat, pentru a atinge obiectivele financiare.
Sistemul de pensii din România se bazează în prezent pe un model de tip decontare de la angajator, unde contribuțiile sunt direcționate către fondul public. Evoluția ratei de înlocuire, adică raportul dintre pensia primită și ultimul salariu, rămâne un subiect de interes major pentru stabilitatea socială și economică a țării pe termen lung.