Românii anticipează o perioadă de instabilitate a prețurilor, majoritatea populației estimând că bunurile vor deveni mai scumpe în următoarele șase luni. Conform celei de-a doua ediții a Indicelui Sentimentului Economic New Money - INSCOP, un procent de 86,1% dintre persoanele chestionate prevede noi majorări de prețuri. Această cifră indică o tendință de creștere față de luna iunie, când așteptările privind scumpirile erau de 84,5%, semnalând o ușoară înrăutățire a percepțiilor economice.
Analiza detaliată a datelor arată că doar o mică parte a respondenților vede o stabilitate a costurilor în perioada următoare. Procentul celor care consideră că prețurile vor rămâne la același nivel a scăzut la 7,9%, comparativ cu 8,5% înregistrat în luna iunie. În același timp, numărul persoanelor care se așteaptă la o scădere a prețurilor a crescut ușor, ajungând la 4,3%, față de 3,8% în luna iunie, însă această categorie rămâne minoritară.
Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research, explică faptul că evoluția acestui indice nu reprezintă o schimbare radicală a climatului economic. Acesta susține că între iunie și septembrie, Indexul Sentimentului Economic al populației (ISE) s-a modificat foarte puțin, nefiind vorba despre o schimbare de climat, ci despre stabilizarea unei stări de neîncredere economică deja instalate. Remus Ștefureac descrie această etapă ca fiind o „normalizare a incertitudinii economice”.
Această „normalizare” nu înseamnă că situația este acceptabilă, ci că oamenii încep să își adapteze deciziile financiare pe baza ipotezei că dificultățile vor continua. Directorul INSCOP consideră că această capacitate de adaptare poate fi privită ca o formă de reziliență a populației în fața incertitudinii. Cercetarea urmărește modul în care percepțiile asupra veniturilor, prețurilor și disponibilității de a investi se reflectă în comportamentul consumatorilor.
Sondajul a fost realizat în perioada 1-7 septembrie 2026, prin interviuri telefonice de tip CATI, pe un eșantion de 1.100 de persoane. Această mostră este reprezentativă pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de cel puțin 18 ani, având o eroare maximă admisă de ±2,95% la un grad de încredere de 95%. Rezultatele reprezintă percepții ale populației și nu constituie o prognoză oficială privind rata inflației.
Indicele Sentimentului Economic monitorizează periodic modul în care cetățenii percep realitatea economică, analizând componente precum evoluția veniturilor familiei și situația economică personală. Aceste măsurători sunt esențiale pentru a înțelege modul în care incertitudinea influențează puterea de cumpărare și planurile de investiții ale consumatorilor în contextul fluctuațiilor de preț de pe piață.