Angajații din România continuă să livreze rezultate și să fie implicați în activitatea de zi cu zi, însă acest efort este alimentat tot mai mult de teama de a deveni dispensabili. Pe fondul incertitudinii economice și a riscului de reorganizări, mulți lucrători își orientează energia spre păstrarea poziției actuale în loc de dezvoltarea profesională. Această schimbare de paradigmă afectează starea de bine a echipelor și crește riscul de epuizare profesională în cadrul companiilor.
Datele recente surprind o contradicție majoră pe piața muncii din țară. Raportul Gallup indică faptul că România ocupă locul al doilea în Europa la capitolul implicarea angajaților, cu o rată de 31%, mult peste media europeană de 12%. Totuși, studiul MKOR Employee Sentiment România 2026 relevă că moralul echipelor a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimii trei ani, în condițiile în care nesiguranța locului de muncă a crescut de la 20% la 31% în doar doi ani.
Presiunea de a demonstra utilitatea constantă îi determină pe angajați să accepte responsabilități suplimentare și să evite orice greșeală din teama de a fi vizați de restructurări. Rareș Manolescu, expert în motivarea angajaților, explică faptul că energia investită de oameni nu mai este dedicată construcției, ci protejării status-quo-ului. Această abordare defensivă poate menține productivitatea pe termen scurt, dar compromite capacitatea de a lucra sustenabil și afectează relațiile dintre colegi pe termen lung.
Contextul economic este marcat de o creștere a numărului de persoane concediate colectiv, care a urcat cu 21% în 2025 față de anul precedent. Pentru ianuarie 2026, au fost deja notificate intenții de disponibilizare pentru aproape 4.700 de persoane. Această realitate, combinată cu presiunea digitalizării și a inteligenței artificiale, amplifică sentimentul de nesiguranță. Un studiu global Microsoft din 2026 arată că 65% dintre cei care folosesc inteligența artificială se tem că vor rămâne în urmă dacă nu se adaptează rapid.
Managerii și angajații percep diferit nivelul de siguranță în cadrul organizațiilor. În timp ce 81% dintre manageri se simt în largul siguranței să propună abordări noi, doar 67% dintre angajați au aceeași încredere. Această discrepanță sugerează că angajații pot vedea experimentarea sau greșelile ca pe un risc pentru propria poziție. În loc să propună soluții inovatoare, mulți preferă să respecte procedurile existente, chiar dacă acestea nu mai sunt eficiente, pentru a evita orice conflict sau instabilitate.
Pentru a combate epuizarea mentală, experții recomandă trecerea de la o motivație bazată pe presiune externă la una bazată pe autonomie și sens. Rareș Manolescu sugerează că liderii trebuie să ofere mai multă claritate în responsabilități, să prioritizeze învățarea continuă în contextul digitalizării și să construiască relații bazate pe comunicare onestă. O cultură organizațională sănătoasă trebuie să permită angajaților să discute deschis despre dificultăți fără teama că vor suferi consecții disproporționate pentru lipsa de performanță imediată.