Analiza celor mai mari 100 de companii antreprenoriale din România relevă o structură economică bazată pe grupuri de firme, unde succesul unei entități este adesea legat de mai multe companii distincte. Această organizare face ca ierarhizarea simplă, bazată pe cifrele individuale, să nu reflecte întotdeauna dimensiunea reală a afacerilor deținute de marii antreprenori români. În acest context, evaluarea performanței economice necesită o înțelegere a modului în care sunt raportate datele financiare la nivel de grup.
Un exemplu reprezentativ este cel al Anca Vlad, care este prezentă în topul celor 100 de companii cu patru entități diferite, toate active în sectorul comerțului cu medicamente. Printre acestea se numără distribuitorul Fildas și diverse farmacii. Fildas Trading este cea mai mare entitate fiscală din acest grup, înregistrând o cifră de afaceri de 8 mld. lei în anul 2025, conform datelor furnizate de Ministerul de Finanțe pentru companiile din România.
Totuși, la nivel de grup, reprezentanții Fildas-Catena au comunicat o cifră de afaceri de 8,6 mld. lei pentru sectorul farmaciilor, o valoare mai mare decât cea a distribuitorului. Dacă rețeaua de peste o mie de farmacii ar fi consolidată sub o singură firmă, lanțul Catena ar urca direct pe locul 3 în topul după cifra de afaceri din 2025. Mai mult, rezultatele consolidate de grupul Fildas-Catena ar putea ajunge la 17 mld. lei, poziționându-l pe primul loc.
Fenomenul de multiplicare a companiilor în top este observat la alți mari actori economici, precum Dorinel Umbrărescu, acționarul UMB, care deține trei firme în top 10. De asemenea, grupul Țiriac are două companii în top 100, la fel ca frații Mureșan din cadrul grupului E-Infra. Alte exemple de prezență multiplă în clasament apar în cazul familiei Paraschiv, care deține firma Carmistin The Food Company, evidențiind complexitatea structurilor de proprietate.
Ierarhizarea acestor grupuri este dificilă deoarece există lipsă de standardizare în raportarea datelor. Unele grupuri raportează cifrele în mod consolidat, altele folosesc metoda cumulativă, iar unele nu raportează deloc datele de grup. De asemenea, unele entități comunică cifra de afaceri și numărul de angajați, dar omit profitul net sau pierderile. Singura sursă de claritate majoră este reprezentată de companiile listate la Bursă, unde rapoartele depuse diferă de cele de la Ministerul de Finanțe.
În cazul companiilor listate, diferențele dintre rapoartele de la Bursă și cele de la Ministerul de Finanțe pot fi semnificative. Pentru entități precum Digi, MedLife sau One United Properties, aceste discrepanțe sunt foarte mari, în timp ce pentru Chimcomplex, Aquila sau TTS, ele rămân mici. Cu cât un grup de firme este mai numeros, cu atât informațiile transparente furnizate la Bursă devin mai relevante pentru analiza reală a forței economice a antreprenorului.