Economiștii de la ING estimează că ritmul de creștere economică al României va fi de aproximativ 2,2% în perioada 2027–2028. Această prognoză indică o redusă față de nivelul de 3,5%-3,75% care era înregistrat înainte de criza pandemiei COVID. Analiza subliniază că următoarea provocare majoră pentru țară nu va mai fi atât volumul investițiilor în infrastructură sau active noi, cât eficiența cu care acestea vor fi utilizate în economie.
Procesul de convergență față de Europa de Vest, care a avut loc cu o viteză remarcabilă în ultimele două decenii, pare să fi intrat într-o fază de încetinire. PIB-ul pe cap de locuitor, exprimat în standarde ale puterii de cumpărare, a crescut de la circa 44% din media UE în 2007, la 78% în 2025. Totuși, realizatorii analizei ING consideră că beneficiile ușor de obținut au fost deja epuizate, procesul de convergență nefiind încă încheiat, dar ne mai aflându-se pe „banda rapidă”.
O problemă structurală majoră este scăderea productivității muncii, care a încetinit semnificativ în ultimii ani. Comisia Europeană estimează că productivitatea reală a muncii pe oră a crescut cu aproximativ 4,5% pe an în perioada 2015-2019, însă în intervalul 2020-2025 această creștere a scăzut la circa 2,0%. Această evoluție reflectă o adoptare mai lentă a tehnologiei și o difuzie deficitară a inovațiilor de la companiile de top către restul sectorului de business.
Demografia reprezintă un alt factor critic, populația României scăzând de la 23,2 milioane în 1990 la 19,0 milioane în 2025. Segmentul de vârstă între 20 și 64 de ani s-a redus de la 13,4 milioane la 11,0 milioane, iar OCDE estimează că acest număr va ajunge la doar 8,5 milioane până în 2050. Totuși, FMI susține că reducerea decalajului de participare la muncă față de media UE ar putea spori forța de muncă cu 14,5% și PIB-ul potențial cu aproximativ 6,5%.
Anul 2027 va reprezenta un moment de tranziție decisiv pentru fluxurile de capital din România. Mecanismul de Redresare și Reziliență se încheie în august 2026, ceea ce va impune o trecere de la investițiile publice la cele private. Dacă infrastructura nouă nu va stimula dezvoltarea fabricilor, a capacităților logistice și a proiectelor digitale, România ar putea parcurge un ciclu investițional de amploare fără a obține o creștere sustenabilă a ratei de dezvoltare pe termen lung.
Contextul economic general este marcat de dinamici variate ale creditării și economiilor. În august, creditarea privată a urcat cu 8,2%, ajungând la un sold de peste 476 mld. lei, în timp ce împrumuturile în lei ale populației au crescut cu 8,9%. În același interval, finanțările în valută ale companiilor au înregistrat o majorare de 20,9%, într-un context în care depozitele în lei ale populației au cunoscut o scădere.