Piața rezidențială din România a înregistrat o perioadă de stabilitate în prima jumătate a anului 2026, însă prețurile variază drastic între marile centre urbane. Analiza raportului VERIDIO Residential Market Review, care monitorizează tranzacțiile efectuate între 1 ianuarie și 30 iunie 2026, evidențiază diferențele economice majore. În timp ce anumite orașe rămân accesibile, Cluj-Napoca a stabilit un nou record de prețuri, depășind pragul de 3.000 de euro pe metru pătrat util.
Cluj-Napoca rămâne cea mai scumpă piață imobiliară a țării, având un preț median de tranzacționare de 3.017 euro pentru metrul pătrat util. Un cumpărător care dispune de un buget de aproximativ 100.000 de euro poate achiziționa în acest oraș doar 37 de metri pătrați, ceea ce reprezintă un studio sau un apartament foarte mic. Prețul median total pentru o locuință în orașul de pe Someș a ajuns la 165.000 de euro, iar suprafața mediană a apartamentelor vândute este de 53 de metri pătrați.
În Capitală, prețurile sunt extrem de fragmentate, sectorul 1 fiind cea mai scumpă zonă cu 2.718 euro pe metru pătrat, urmat de sectorul 2 cu 2.413 euro și sectorul 3 cu 2.217 euro. La polul opus se află sectorul 5, care este cel mai accesibil, cu o medie de 1.731 euro pe metru pătrat, urmat de sectorul 4 cu 1.917 euro și sectorul 6 cu 2.076 euro. Această diversitate confirmă faptul că utilizarea unui preț mediu național nu mai reflectă realitatea imobiliară din București.
Comparația bugetelor de 100.000 de euro arată că aceeași sumă oferă suprafețe mult mai mari în alte localități. În Brașov, un cumpărător poate obține 47 mp, în timp ce în Iași suprafața crește la 50 mp, iar în Timișoara ajunge la 52 mp. Pentru cei care aleg orașe precum Pitești sau Alba Iulia, bugetul permite achiziționarea unor apartamente de aproximativ 65 mp, în timp ce în Piatra-Neamț se pot cumpăra locuințe de 76 mp.
La nivel de județe, cele mai mici prețuri din România se regăsesc în Teleorman, unde metrul pătrat costă 900 de euro, și în Hunedoara, cu 945 euro. Analiza tranzacțiilor arată că preferința românilor este orientată către apartamentele cu două camere, care reprezintă 50,5% din total. Locuințele cu trei camere ocupă 32,4% din piață, urmate de garsoniere, care reprezintă 11%, și apartamentele cu patru camere, care alcătuiesc doar 5,9% din volumul tranzacțiilor.
Piața imobiliară este marcată de o dependență de fondul locativ vechi, deoarece aproape 60% din apartamentele vândute în 2026 au fost construite înainte de 1990. Locuințele noi, ridicate în perioada 2021-2026, au reprezentat doar 22% din totalul tranzacțiilor, în timp ce în Cluj-Napoca oferta de clădiri noi este de doar 15%. Se observă, de asemenea, că prețul pe metru pătrat scade pe măsură ce locuința este mai mare, de la 1.916 euro pentru garsoniere la 1.443 euro pentru apartamentele cu patru camere.