Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a prezentat vineri o evaluare a situației economice actuale a României, subliniind necesitatea implementării unor măsuri de rigoare și disciplină fiscală. Acesta a avertizat că aceste prerogative sunt obligatorii pentru evitarea unor blocaje imediate în funcționarea statului. Analiza sa vine într-un moment marcat de tensiuni interne și externe, oferind o perspectivă asupra eforturilor necesare pentru a recâștiga stabilitatea financiară a țării.
Conform declarațiilor ministrului, România se confruntă cu consecințele unor cheltuieli necontrolate efectuate în ultimii ani, când statul a amânat schimbările de substanță și a tratat deficitul bugetar ca pe o problemă care poate fi rezolvată ulterior. Această abordare a dus la cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană și la o datorie publică ce a ajuns la cote istorice. Rezultatul acestui proces este un context în care costurile pentru finanțarea funcționării statului sunt tot mai mari.
În ceea ce privește evoluția indicatorilor, Alexandru Nazare a menționat că deficitul bugetar a scăzut de la 9,3% din PIB în anul 2024 la 7,9% în anul 2025. Pentru primele opt luni ale anului 2026, deficitul cash a fost de 2,89% din PIB, comparativ cu 4,51% în aceeași perioadă a anului precedent. Această scădere înseamnă, în termeni concreți, un deficit cu aproape 27 de miliarde de lei mai mic față de perioada echivalentă din anul trecut.
Presiunea financiară rămâne însă foarte ridicată, datoria publică fiind de aproximativ 60% din PIB la finalul lunii iulie 2026, ceea ce înseamnă circa 1.205 miliarde de lei. În primele opt luni ale anului, dobânzile plătite pentru această datorie au însumat 42,1 miliarde de lei, o creștere de 26,7% față de anul trecut. Pentru întregul an, costurile cu dobânzile se apropie de 3% din PIB, resurse care nu mai pot fi direcționate către investiții sau servicii publice.
Obiectivul pentru anul 2026 este reducerea deficitului la 6,2% din PIB, însă ministrul precizează că acest pas nu reprezintă o victorie, deoarece nivelul rămâne dublu față de ținta europeană de 3%. Pentru anul 2027, eforturile de reducere trebuie continuate într-un context cu presiuni și obligații restante mult mai mari. Un alt obiectiv critic este protejarea ratingului suveran pentru a menține România în afara categoriei „junk”, având în vedere prima evaluare de la agenția Firch programată în ianuarie.
Situația economică a fost marcată anterior de o perioadă de guvernare Bolojan, în care România a înregistrat cea mai mare inflație din Uniunea Europeană și s-a aflat în recesiune economică. Această perioadă a fost caracterizată și prin prețuri record la carburanți și dobânzi ridicate, elemente care au influențat stabilitatea financiară a țării înainte de actualele măsuri de consolidare fiscală propuse de actualul ministru de Finanțe.