Analiza realizată de FIDES și Institutul pentru Orașe Vizionare relevă o evoluție complexă a pieței imobiliare din România în perioada 2015 - primul trimestru al anului 2026. În acest interval, prețul mediu estimat al locuințelor a ajuns la 1.772 €/mp, înregistrând un avans de 64,8%, o creștere ușor mai mare decât media Uniunii Europene, care a înregistrat un progres de 61,9%. Totuși, la nivel real, ajustat cu inflația, locuințele din România se află sub nivelul din 2015, având un indice de 92,5.
Din punct de vedere geografic, Cluj-Napoca rămâne cel mai scump oraș din țară, cu un preț de 3.312 €/mp, ceea ce reprezintă o creștere spectaculoasă de 210% față de anul 2015. În schimb, Bucureștiul este orașul care înregistrează cea mai rapidă creștere anuală a prețurilor, cu un avans de 9,4%. Diferențele de accesibilitate sunt marcante între municipii, deoarece doar 7 orașe din cele 41 analizate se mai situează sub pragul de 6,6 ani de salariu net pentru un apartament de 55 mp.
În ceea ce privește modul de achiziție, România ocupă locul 2 în Uniunea Europeană la ponderea persoanelor care locuiesc într-o locuință proprie, cu un procent de 93,2%, față de media europeană de 68,5%. Totuși, nivelul creditării ipotecare este extrem de scăzut, doar 1,1% dintre români locuind într-o locuință achiziționată printr-un credit în curs. Majoritatea tranzacțiilor se realizează din surse proprii sau cu sprijin familial, iar creditele noi reprezintă doar 42% din totalul tranzacțiilor imobiliare.
Accesibilitatea prin credit este însă sever afectată de costul finanțării, România coborând pe locul 15 din 19 în Europa. Pentru un model standard de 55 mp, cu un avans de 15% și o durată de 25 de ani, rata reprezintă 56,3% din salariul net lunar. Orașe precum Cluj-Napoca, cu 11,7 ani de salariu, Craiova, cu 11 ani, sau Brașov, cu 10,3 ani, sunt considerate cele mai dificile destinații pentru cumpărarea unei locuințe prin credit.
Pe partea de locuit, România se confruntă cu o situație de supraaglomerare, ocupând locul 1 în UE, cu 40,4% din populație. Media numărului de camere pe persoană este de doar 1,1, cea mai mică valoare din Uniune, iar 9,6% din populație trăiește în deprivare severă de locuire. Presiunea financiară este vizibilă și în plata utilităților, unde 45,7% dintre gospodării au înregistrat întârzieri în ultimele 12 luni.
Situația pieței imobiliare este influențată de dinamica economică generală și de nivelul veniturilor disponibile. În timp ce în orașele precum Reșița, Giurgiu sau Drobeta-Turnu Severin accesibilitatea rămâne mai ridicată, în restul țării costurile de întreținere și ratele la credite pun presiune pe bugetul familiilor. Această realitate reflectă un contrast puternic între proprietatea deținută fără datorii și dificultatea de a accesa noi locuințe prin mecanismele bancare clasice.