Ursul devine tot mai prezent în apropierea comunităților din România, fiind atras de resursele alimentare concentrate din zonele agricole. Campania de monitorizare a comportamentului acestor animale evidențiază cum animalele caută hrană în livezi și pe ogoare, în loc să se limiteze la resursele din pădure. Această schimbare de comportament generează conflicte constante între populația de urși și fermieri, care își văd recoltele sau animalele de la fermă distruse de aceste incursuni.
Un incident recent a demonstrat cât de mult pot fi afectate fermele de prezența acestor animale. La doar 15 kilometri de orașul Reghin, un urs a provocat moartea unei vaci, reușind să treacă de un gard electric prin săparea sub acesta. Reprezentantul APM Mureș, Dali Botond, a descris animalul care a doborât animalul ca fiind un urs imens. În urma unor astfel de evenimente, procesul de despăgubire este unul complex, cu dosare numeroase la sediul APM Mureș.
Pagubele financiare sunt semnificative pentru cei care dețin animale, iar sumele de compensare sunt stabilite conform unor norme fixe. În medie, se acordă aproximativ 3.000 de lei pentru o vacă ucisă și 800 de lei pentru o oaie. În zona de limită cu județul Sibiu, fermierii raportează pagube uriașe cauzate de consumul de porumb. Localnici de acolo au încercat să protejeze lanurile prin utilizarea unor tunuri și butelii, însă animalele reușesc să distrugă gardurile de până de trei ori.
Expertul Robert Szep, director la Institut de Cercetare-Dezvoltare pentru Cinegetic și Resurse Montane, explică faptul că porumbul de la boabe este o sursă de energie foarte bogată. Aceste culturi sunt descrise ca fiind o „mană cerească” pentru urși, deoarece conțin mult zahăr și sunt mult mai ușor de obținut decât hrana din pădure. În loc să consume energie căutând hrană în sălbăticie, animalele preferă resursele concentrate de la marginea pădurilor.
Pe lângă culturile de porumb, și culesul de fructe de pădure de către oameni influențează comportamentul animalelor. În anumite zone, colectarea de afine, mure sau cătină se face la o scară aproape industrială pentru export, ceea ce obligă urșii să caute hrana în locuri diferite. Deși este o specie protejată, lipsa unor studii detaliate despre resursele de hrană din pădurile românești face monitorizarea acestui proces de schimbare a dietei mai dificilă.
Impactul economic al acestor incursuni este unul masiv și documentat oficial în perioada recentă. În ultimii cinci ani, statul a plătit sume de peste 55 de milioane de lei pentru a acoperi pagubele cauzate de urși în diverse regiuni. Această situație pune în evidență dificultatea de a proteja proprietățile private, în special în zonele unde gardurile electrice sunt insuficiente în fața animalelor care învață să depășească barierele impuse de oameni.