O tragedie sângeroasă a avut loc în cartierul periferic din localitatea Luna, județul Cluj, unde o femeie în vârstă de 36 de ani, pe nume Alexandra, a fost ucisă cu cuțitul. Agresorul, care se voia partenerul fiicei sale, a atacat-o violent pe aceasta, precum și pe sora victimei, înainte de a o omorî pe mamă. Evenimentul a avut loc într-o dimineață de coșmar, într-un context în care atacatorul era deja supus unor măsuri de monitorizare oficială.
Înainte de atac, Judecătoria Luduș a emis un ordin de protecție, însă decizia a fost considerată confuză de către observatori. Deși un ordin provizoriu impusea utilizarea unei brățări electronice, instanța a decis ca distanța de siguranță să fie redusă la doar 15 metri, deoarece bărbatul locuia în același cartier cu victimele. Această decizie a lăsat spațiu de manevră pentru agresor, în ciuda faptului că poliția a fost notificată de numeroase încălcări ale regulilor de distanță în perioada respectivă.
Monitorizarea electronică a evidențiat un număr alarmant de incidente înainte de deznodământul fatal. În doar 16 zile de funcționare a brățării, sistemul a înregistrat un total de 1.244 de evenimente, dintre care 294 de alerte de apropiere de victimă au fost trimise către dispecerat. Aceste semnale au fost recepționate de dispeceratul Poliției de la Câmpia Turzii, însă, în dimineața în care a avut loc atacul, polițiștii nu au intervenit la timp pentru a preveni tragedia.
Victima, Adela, fiica femeii ucise, a descris momentul terifiant în care agresorul a folosit trei cuțite pentru a ataca familia. Partenerul victimei, Leontin Crețu, a relatat că atacatorul a amenințat anterior familia cu violență extremă, promițând că va mutila victima dacă plângerile nu sunt retrase. În urma incidentului, primarul localității Luna, Aurel Giurgiu, și-a exprimat regretul, deși a menționat că îl cunoștea pe inculpat ca fiind un copil cuminte.
Cazul ridică probleme serioase privind eficiența sistemului de protecție și modul în care sunt gestionate alertele de violență. Criminologul Dan Rusu a subliniat că violența nu este doar o problemă de natură privată, ci una socială care necesită educație și schimbări culturale. În prezent, la peste 6 luni de la incident, cercetările interne desfășurate de autorități nu au reușit încă să stabilească dacă această moarte ar fi putut fi evitată prin măsuri de intervenție mai rapide.
În România, conceptul de femicid este tratat prin legislație ca o formă de crimă motivată de control, dominație sau ură, ceea ce duce la pedepse mult mai aspre pentru agresori. Deși cadrul legal permite extinderea cazurilor de omor calificat pentru a combate violența extremă împotriva femeilor, implementarea măsurilor de siguranță, precum brățarile electronice și ordinele de protecție, rămâne un punct critic de analiză în sistemul de justiție.