Valentina Ioana Tănăsie, o tânără de 28 de ani, a fost înmormântată vineri în orașul Filiași, după ce trupul ei a fost descoperit într-o valiză pe râul Olt, în zona barajului Ionești din județul Vâlcea. Evenimentul tragic a generat o reacție extrem de dură pe rețelele de socializare, unde numeroși utilizatori au început să o judece pe victimă în loc să se concentreze pe actul criminal. Comentariile de pe platforme precum TikTok au vizat comportamentul tinerei, sugerând că aceasta ar fi „meritat” ceea ce i s-a întâmplat.
Principalul suspect în acest caz este un bărbat de 30 de ani, cu care Valentina avea o relație, iar pe numele său a fost emis un mandat de arestare preventivă în lipsă. Familia victimei a declarat că relația dintre cei doi devenise violentă și că fata voia să plece, arătându-i mamei sale urmele unei agresiuni înainte de deces. Informațiile despre trecutul judiciar al suspectului indică faptul că acesta fusese vizat în 2022 de un ordin de protecție și a fost cercetat anterior pentru viol, infracțiune care ulterior a fost încadrată juridic ca lovire.
Pe rețelele sociale, discursul de tip „victim blaming” a fost omniprezent, utilizatorii atacând aspecte precum viața personală sau aspectul fizic al victimei. Comentarii de pe internet au vizat intervențiile estetice ale Valentinei, comparând-o cu persoane care ar fi lucrat ca escorte sau videochatiste, pentru a-i reduce valoarea vieții. Unii utilizatori au susținut că infidelitatea sau faptul că ea ar fi „mințit” iubitul ar putea justifica tragedia, ignorând faptul că nicio alegere personală nu constituie o condamnare la moarte.
Un contrast tulburător a fost observat între comentariile care o învinovățeau pe victimă și conținutul de pe contul de TikTok al suspectului. Pe acest profil au fost identificate diverse repostări care făceau referire la teme precum răzbunarea, trădarea și pedepsirea celor care „i-au greșit”. Deși aceste mesaje nu reprezintă o dovadă juridică a premeditării crimei, ele reflectă un discurs despre lipsa milei și dorința de revanșă, care pare să coincidă cu reacțiile agresive ale comunității online față de moartea tinerei.
În urma protestelor din 2025, România a introdus în aprilie 2026 Legea nr. 53/2026 pentru prevenirea și combaterea femicidului și a violențelor care îl precedă. Această legislație definește explicit femicidul și modifică Codul penal, astfel încât omorul calificat să includă și uciderea motivată de refuzul victimei de a continua o relație sau de a se separa. Totuși, deși cadrul legal s-a schimbat pentru a proteja femeile, discursul social de pe internet continuă să normalizeze violența prin întrebări care mută responsabilitatea de la agresor la victimă.
În contextul actual, societatea se confruntă cu o discrepanță între evoluția legislativă și cultura online. În timp ce legea oferă instrumente juridice pentru combaterea controlului și dominației în relații, pe rețelele de socializare persistă ideea că o femeie trebuie să treacă un test de moralitate pentru a fi considerată dignă de protecție. Această problemă rămâne un punct critic în combaterea violenței de gen, deoarece nicio schimbare în Monitorul Oficial nu poate șterge instantaneu prejudecățile culturale deeply înrădăcinate.