Theodor Paleologu a criticat prin ironie modul în care este sărbătorită Ziua Mondială a Educației în România, evidențiind faptul că această zi este marcată prin absența elevilor de la școală. Într-un mesaj publicat luni pe Facebook, acesta a subliniat că, în loc de activități educaționale, națiunea celebrează prin lipsa prezenței la cursuri. Comentariul său a generat o reacție rapidă în mediul online, fiind susținut de mii de utilizatori care au observat absurdul situației actuale.
În cadrul discuțiilor de pe rețelele sociale, Theodor Paleologu a răspuns ironic unei persoane care sugera că educația poate fi informală, prin vizitarea muzeelor sau a bibliotecilor. În loc să accepte ideea că elevii ar putea profita de această zi liberă pentru activități culturale, acesta a replicat sceptic despre posibilitatea ca aceștia să dea „năvală” în astfel de locuri. Această interacțiune reflectă o viziune critică asupra modului în care sistemul de învățământ gestionează momentele de sărbătoare oficială.
Ziua Mondială a Educației este integrată în structura anului școlar ca o zi fără cursuri, iar elevii sunt programați să revină la activitățile de școală marți, 6 octombrie. Această particularitate a oferit temeiul criticilor, deoarece celebrarea unei zile dedicate învățării se traduce oficial printr-o pauză în procesul de predare. În contextul anului școlar actual, care include și alte programe precum „Școala altfel” sau „Săptămâna verde”, această zi liberă apare ca un moment de pauză în prima parte a semestrului.
Problema fundamentală a sistemului este însă evidențiată de datele PISA 2022, care arată un decalaj semnificativ față de media OECD. La matematică, doar 51% dintre elevii români de 15 ani au atins nivelul minim de competență, în timp ce 49% se află sub pragul de bază necesar pentru situații simple din viața reală. La lectură, aproximativ 42% dintre elevi nu au reușit să atingă pragul minim, iar la științe, proporția celor sub nivelul de bază este de circa 44%.
Performanța elevilor români la niveluri superioare este, de asemenea, extrem de scăzută conform testărilor internaționale. Doar 4% dintre elevi au ajuns la niveluri superioare în matematică, 2% la lectură și doar 1% la științe. Scorurile totale de 428 de puncte la toate cele trei domenii arată că, în timp ce rezultatele la lectură și științe sunt relativ stabile, performanța la matematică este în scădere față de edițiile anterioare, ceea ce pune presiune pe sistemul de învățământ.
Sistemul de educație din România gestionează o populație școlară de aproximativ 2,93 milioane de copii și elevi, conform datelor de la INS. În cadrul acestui număr, 73,6% studiază în mediul urban, iar învățământul liceal reprezintă 17,9% din totalul elevilor. Raportul dintre numărul de elevi și numărul de profesori indică o medie de 14 copii și elevi la fiecare cadru didactic în unitățile de învățământ.